Atunci și acum

 Am trecut azi pe la bibliotecă şi fiindcă aveam nevoie de o carte despre istoria cinematografia am trecut şi pe la secţia de filme, mi-am amintit că pot să împrumut şi eu un film, cu toate că nu am facut-o niciodată...am aruncat o privire printre DVD-uri şi am ales  filmul Juno . M-a atras carcasa portocalie :)). Am luat DVD-ul acasă şi l-am vizionat.   Juno, e o fetişcană de 16 ani, tupeistă şi încrezătoare, demnă de admirat chiar şi dupa ce rămâne însărcinată cu Paulie Bleeker, colegul ei de şcoală, nu se dă bătută. La început vrea să facă un avort, apoi se răzgândeşte şi hotărăşte să dea copilul spre adopţie imediat după naştere. Împreună cu Leah, cea mai bună prietenă îi găsesc copilului nenăscut o familie potrivita datorită anunţului găsit în ziar. Face cunoştinţă cu cei doi  viitori părinţi, Mark şi Vanessa, hotărându-se să le dea copilul imediat după naştere.   Lunile trect, sarcina progresează, iar Juno îi vizitează tot mai des pe cei doi pentru a îi ţine la curent cu evolu

A trecut ziua mea, cu asta şi sfarşitul mult pomenit.Nu am murit, thank God! În schimb a fost un sfarşit de săptămână foarte frumos şi călduros, cu mult soare şi  viaţă mişunând pe stradă.M-am bucurat să aflu de la ştiri că  toată lumea e bine, şi m-am mirat că unii au fost puţin dezamăgiţi că nu a venit sfârşitul...   Ştiţi voi, afişele şi reclamele care împânzesc Internetul şi unele oraşe care anunţau că pe data de 21 mai 2011 la ora 18.00 ne vom lua adio de la viaţă, dacă ne uitam mai bine realizam că a fost vorba doar de o reclama a radioului  pastorului  Harold Camping  care propovăduia Apocalipsa  prin intermediul acestor afişe. Scria că a făcut el studii pe texte din Biblie şi calucule, de acolo a ajuns la această dată. Îl înţelgem pe omul ăsta, are 89 de ani, pentru el viaţa nu mai înseamnă mare lucru, dar e nedrept să pornească o frenezie în masă doar pentru ca el era sigur, a mai făcut aceeaşi greşeală in 1994. Aş înfunda închisorile cu el, în locul autorităţilor americane,

Am pus marea la ureche într-o noapte stând de veghe... O melodie şi un videoclip foarte faine!

  E o vreme rece şi mohorâtă de îmi îngheaţă oasele...se apropie ziua mea, adică sâmbătă, dar nu prea mă bucur. Mai ales că au lansat unii o premoniţie care spune că pe 21.05.2011  va fi ceva neplăcut...nu îi cred, dar mă deranjează că lasă să intre în mass media orice debilitate.   Citesc o carte simpaticuţă, de fapt am începute vreo trei sau patru şi nu ştiu pe care să o continui. P.S Un lucru ştiu sigur, oamenii nu au de unde să ştie când vine sfârşitul, la fel cum un om nu poate şti cum se va sfârşi o carte înainte să o citească!

 E seară, duminică, mâine e zi de şcoală, aş vrea să dorm, dar mâine să mă trezesc de dimineaţă la ce oră vreau.Nu vreau la şcoală fiindcă mă ascultă la mate, şi nu mă pricep.   A fost un weekend fain, plin de plimbări, hosstes şi figuraţie  în spectacolul pentru copii  Cenuşăreasa de sâmbătă, poeziile interminabile ale copiilor, năzbâtiile lor, toate mă binedispun.O fetiţă simpatică foc începea sa-mi cânte  Hristos a învita din morţi când am rugat-o să cânte ceva, şi pentru că altceva nu ştia...a cântat asta, într-o poziţie foarte demnă, încet şi uşor, a fost o drăguţă. Chiar şi întunericul din spatele cortinei a fost interesant, să intuieşti care ce persoană e prin culise până şi rochia cea strâmtă şi portocalie e super...decât statul în bancă la şcoală timp de şase ore.   A fost noaptea muzeelor şi m-am dus cu colegă-mea, a fost interesant şi acolo, cu toate că a fost vizitabilă doar o galerie, în schimb m-au  impresionat plăcut picturile de pe pereţii unei săli.

  Iubesc viaţa, dar nu prea reuşesc să o trăiesc din plin.Am nevoie de un inpuls, un şut în spate din care să învăţ că viaţa nu înseamnă doar plictisitoarea rutină: trezirea de dimineaţă cu ochii încercănaţi, statul în baie cu jumătăţile de oră, drumul agonizant cu maşina sau autobuzul spre şcoală... apoi şcoala, dormitatul în timpul orei şi aşteptarea soneriei ca mai apoi următoarea oră şi tot aşa timp de cinci sau şase ore. Pe urmă întoarcerea acasa în arhi-plinul şi mai nou împuţitul autobuz. Statul la calculator, lângă moşia facebook-ului şi a messenger-ului, în locuirea jocului cu papuşi cu jocul The Sims (familia mea nu se împacă nici cum, cei doi soţi se ceartă şi vor doar să se uite la televizor).    Pentru asta am nevoie de un nou hobby, unul constructiv. :) Voi ce hobby-uri aveţi? p.s mă reîntorc la familia din Sims până găsesc ceva...

@ Pentru ce mă ceartă când fac prostii? Sunt o peruşiţă model, draguţă, curăţică şi cochetă... de ce ia toată lumea gălăgia mea ca pe un lucru rău, sau penele pe care le arunc în jur când mă enervez şi dau frenetic din aripi minute în şir?Adică, toate divele au din când în când toane, nu?  E o lume crudă cea a oamenlior, sărbătorile Pascale mi le-am petrecut în bucătărie lângă calorifer, de acolo vedeam doar masa şi cămara, mai auzeam ciripituri de la cele libere ...e nedrept, şi toate astea din cauza mamei Biancăi care a făcut curat în toată casa. M-a pedepsit pe mine pentru mizeria pe care n-a strans-o Bianca din jurul coliviei şi m-a expediat în bucătărie. Quic , şi ce mă mai plictiseam... Acum lucrurile s-au mai înbunătăţit, mi-am recăpătat locul în cameră şi sunt şi liberă din când în când, însă Bianca preferă mai nou compania cărţilor, a somnului, calculatorului sau a televizorului în locul meu. Quic , lasă că vine vacanţa şi va sta tot cu mine!  ~Coco~