Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2010

Ac de cojocul lor

Am tot spus cât de mult detest dimineţile matinale petrecute în autobuz. Am şi motive bine întemeiate, să ştiţi!
Cu mijloacele de transport astea călătoresc de la cel mai jegos gunoier, până la cea mai stilată damă... iar noi, cei din mijloc suntem doar observatorii.
  De multe ori suntem martori a certurilor dintre pasageri şi şofer...
Într-o dimineaţă,  o femeie în vârstă doreşte să coboare din autobuz, se apropie de uşă şi aşteaptă, dar spre nenorocul ei nu avea staţie acolo...începe să strige la şofer:
-Domnu', da' de ce nu opriţi si aici!
  Autobuzul se opreşte la într-un finla, dar la staţia urmatoare. Femeia coboară pe prima uşă şi îl ceartă pe şofer:
-De ce nu aţi oprit şi acolo? Ieri  am fost cu autobuzu ăsta şi a oprit şi acolo, bine că aşteptam ca prostii să...

-Da' vorbeşte frumos, că eşti femeie bătrână, se răsteşte şoferul animalic la ea, o să opresc acolo când vor pune plăcuţă de 12, ai vazut dumeta plăcuţă...
- Haideţi acuma domnu', lasaţi-o, interv…

Momente şi schiţe

Am găsit pe net secvenţe de la spectacolele "Momente şi schiţe" de I.L. Caragiale în care am jucat şi eu!
  Aruncaţi o privire aici . :)

Listă de dorinţe, provizorie

Încă mai aştept fulgii de nea pe care mi i-au promis cei de la meteo...şi ghiciţi, încă nu au venit...
  Aştept să vină Crăciunul, să treacă şi anul in curs, sau nu...vremea trece oricum prea repede, aşa că nu vreau să o grăbesc mai rău.
 Mă gândeam să pregatesc lista de dorinţe pentru Crăciun:
1.Vreau zăpadă! Dacă pe asta nu o primesc, mă cam supăr.
2.Vreau un căţeluş, pe ăsta ştiu că nu-l primesc, dar pot să sper, nu?
3.Vreau să ştiu ce mai vreau, mai e până la Crăciun, mai am timp.
4.Aş vrea şi pacea în lume! 
p.s Mai repede se împlineşte pacea lumii, decât să primesc eu un câine.Citiţi ce am scris despre căţelul meu, şi veţi afla la ce mă refer. ;)
 Dar voi, oare, ce vă doriţi?

Bad day

It's a bad day.... baby.

aştept primi fulgi de nea

Imagine
azi sunt serioasă, melancolică
....îmi e dor de primii fulgi de zăpadă.
Sunt un copil  mai mare, mă bucur de toate ca întodeauna. Nu mai cred în Moş Crăciun de mult, dar mă bucur de magia Crăciunului.
   Mă bucur de primii fulgi de nea care zboară în văzduh la fel de mult precum o făceam când eram doar un copil inocent.
  Stăteam cu ochii aţintiţi pe cer, prindeam fulgii cu mâinile goale, erau reci, albi şi moi, dar se topeau,  mă zbăteam să prind cât mai mulţi...cădeam epuizată în zăpada pufoasă, zâmbeam, rămâneam aşa până îmi sesiza cineva lipsa şi mă chema în casă.
....uneori îmi lipsesc acele vremuri, să mă dau mare, dar să fiu mică.

La supermarket

M-am plimbat prin supermarket, de fapt am fost la cumpărături cu tata. Nu erau nişte lucruri neobişnuite, doar că acum am fost mai atentă.
  Am văzut că au apărut deja promoţiile de Craciun, brazii artificiali stau aliniaţi răbdători cu beteala pe ei, lângă armatele de Moşi Craciuni dansatori.Se vând ca pâinea caldă, ce pot să zic, bate vântul printre rafturi....
La rotiserie, puii decapitţi se învârt liniştiţi atârnaţi de nişte bârne mari in cuptoarele argintii.
Sunt răbdatori până când vine vreun client flămând să-i ia.
La frigorifice o fetiţă de vreun anişor stă ghemuită într-un coşuleţ de cumpărături aşezat pe un suport cu rotile.Tatăl împingea coşuleţul cu fetiţa în timp ce mama ei ducea căruciorul de copii cu un flacon de 5 litri de apă în el şi alte cumpărături.Între timp micuţa e nevoită să împartă şi coşuleţul acela cu nişte produse.
Probabil că au găsit  copila pe vreun  raft cu promoţie...nu se ştie ce mai poţi găsi  intr-un supermarket.

V. part 2 and the end

....scriu continuarea  la finele cărţii citite de mine ieri.Am stat trează până la 1,30 noaptea în compania Veronikăi ca să aflu sfârşitul poveştii.
  E un happy end,tânăra fuge de la Villet  împreună cu Eduard schizofrenicul...nimeni nu mai aude nimic de ei.
  Doctorul Igor, psihiatrul care ii trata, mărturiseşte că Veronika nu a fost niciodată în pericol de moarte după ce se trezise din comă, doctorul îi administra un ser ca să o facă pe ea să creadă că inima îi e slabită, ea dorindu-şi în felul acesta să trăiască.
  Deci Veronika nu era muribundă...era doar o stratagemă.
Puteţi comanda cartea de aici http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-contemporana/veronika-se-hotaraste-sa-moara-93182.html

V . part 1

Am ajuns aproape de finele cărţii Veronika se hotărăşte să moară, m-am lălăit mult la ea, crezând că o voi abandona şi retunra la bibliotecă.
  Am realizat că spre sfârşit devine mult mai interesantă, se îndrăgosteşte de schizofrenicul Eduard din ospiciul pentru nebuni  Villete. Deşi era resemnată cu gândul că nu mai are mult de trăit, după intoxicaţia intenţionată cu medicamente, începe să aibă speranţe de viaţă...
E chiar tirst, biata de ea, şi-o făcuse cu mâna ei şi a ajuns să regrete.
 Oare Veronika va muri, iar Eduard işi va continua vechile obiceiuri de schizofrenic obişnuit?Sau the end-ul va fi altul? Până mâine voi afla exact ce vor fi păţit!
 Aproape că îmi pare rău de ea, de fapt , chiar îmi pare...

Macii cresc în sus?

Imagine
Macii cresc în sus? Ai mei da.
Dar pot creşte în ce părţi vreau eu...
  Pictând opera asta, mi-am amintit de fosta profesoară de desen din şcoala generală.Ea ne bătea mereu la cap cu punctele...
 Mi-o şi amintesc zicând:
-Desenaţi punctele, nu le puneţi!
Şi le desenam de nu se vedeau, bietele puncte. Până ne enervam pe ele, ce s-a distrat mama când i-am povestit! :))

Noi, copii pe scena :)

După o îndelungă perioadă de repetiţii şi trânte, intenţionate în cazul meu a venit şi vremea noastră.
  Mâine, noi cei de la Teatrul Vienez de Copii din Oradea punem în scenă "Momente şi schiţe" de I.L Caragiale de la ora 19:00 la teatrul Arcadia  Oradea, alte spectacole în 6, 7 , 12, 13 şi 14 noiembrie de la ora 18:00.
  Preţ bilet 5 lei.
  Am muncit mult şi mă cam dor genunchii de la atâtea repetiţii...deci să veniţi şi voi, ca să nu şchiopătez degeaba.
:)
Oricum, elevul Otopeanu nu se lasă aşa uşor cu una cu două.