Postări

Se afișează postări din iulie, 2012

Îngerul păzitor

Imagine
Da, presupun că fiecare dintre noi are un înger păzitor, nu vi se întâmplă de multe ori să fiți în pericol să vă accidentați cumva, dar fără să pățiți numic? Mie mi s-a întâmplat, dar cel mai mult îmi amintesc de un eveniment petrecut în școala generală.
  Eram în bancă în pauză și stăteam cu carnetul de elev în față,îl ţineam în mâna stângă ridicat la nivelul ochiului. O colegă care stătea cu o bancă mai în față se juca cu un pix pe la un moment dat  l-a aruncat în spre mine,  mi-ar fi ajuns în ochiul stâng dacă nu s-ar fi lovit de coperta carnetului pe care îl țineam în față. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu țineam carnetul în mână, ce durere... Și vreau să cred că nu a fost o pură întâmplare faptul că îl țineam  așa.De citit, nu aveam nimic nou în el, iar coperta o văzusem de multe ori.
  Asta e istorisirea pe care mi-o amintesc, care să aibă legătură cu titlul. Voi nu treceți prin momente de genul?
  Am mai văzut și filme care au la bază relatări despre …

Avem un Zoo!

Imagine
Am văzut ieri filmul Avem un Zoo!  (titlu original-We bought a Zoo), l-am găsit online și m-am uitat la el chiar dacă am pornit filmul pe la unu noaptea si l-am văzut până pe la 3 dimineața. 
 Acțiunea are loc după ce soția scriitorului Benjamin Mee moare, acesta se hotărăște să se mute împreună cu cei doi copii ai lui,Dylan și Rose, într-o altă casă, undeva mai pitoresc, la țară. Agentul de vânzări îi plimbă prin mai multe locații, apoi ajung la o casă la țară de care Benjamin este pe loc îndrăgostit. 
 Atunci află ca acea casă este de fapt o grădin Zoo și o poate cumpăra cu condiția că va avea grijă de animale și va redeschide grădina pentru vizitatori.
 Filmul nu prea are mister, dar are câteva faze comice, nu este unul excepțional, dar merită văzut.În următoarele săptămâni Benjamin, copii și angajații lui se vor ocupa de reamenajarea grădinii zoologice pentru a o putea deschide vizitatorilor.  Filmul are la bază povestea reală a lui Benjamin Mee, cu câteva modificări. 
Cam atât despr…

Sometimes I'm the best...

Imagine
...sometimes I'm not.



 Nu pot spune  multe, spun doar că e greu să fii cel mai bun sau cel puţin bun la ceva când eşti cu moralul la pământ.
 Acum moralul meu e ok, îl mai şterg de praf uneori cu câte o plimbare în parc, o vizită la bunici ori o carte bună.Câteodată rememorez, arunc un ochi peste amintiri,nu vreau să le calc în picioare, să se stingă și să mă demoralizez mai rau, ce a fost nu mai vine, măcar din ce va fi pot să fac o amintire plăcută.
Voi cum vă ridicați moralul?

Orfana

E ora unu noaptea, afară e furtună, deci e un moment numai bun să văd un film de groază. Am căutat ce am căutat și m-am oprit la Orphan  (Orfana), un film ce se încadrează în genurile thriller,mister,groază,dramă.
 Te face să stai cu sufletul la gură pe întreaga lui durată, nu l-aș recomanda copiilor sau celor slabi de înger (ca mine), dar am zis că trebuie să mă detașez puțin și să încerc ceva nou.În toate relele din film este și ceva bun,un happy end, dacă pot să-i spun așa.
 Pun o scurtă descriere copy/paste, iar apoi revin la rezumatul meu:

Titlu: Orphan - Orfana
Data lansare (SUA): 24 Iulie 2009
Data lansare (Romania): 02 Octombrie 2009
Perioda filmare: 3 Decembrie 2007 - 7 Martie 2008
Site oficial: Orphan
Rezumat
Un cuplu devastat de pierderea fetiţei nenăscute decide să adopte un copil, pe lângă cei doi de acasă (Maxine şi Daniel). Cei doi vizitează un orfelinat, unde o găsesc pe Esther, o fetitță de nouă ani foarte drăguță,inteligentă dar  neobișnuită.
Fără a sta prea mult pe gândur…

Casa tunetului- Dean Koontz

Imagine
Am tot zis  că  o citesc și  public recenzi, și am tot tras de ea până acum, când am terminat de lecturat și pot să spun cu toată sinceritatea că mi-a plăcut. Koontz a redat cărții umor prin personajele pozitive și prin dialoguri, dar și un sentiment de groază, de mister menit să-ți dea fiori pe șira spinării datorită descrierilor să le spunem mobide ale cadavrelor din halucinațiile ei. Aa, voi nu știți cine e ea. Lăsați-ma să vă dau mici detalii despre carte.E destul de greu să fac asta fără a vă strica misterul și farmecul ei.   Vă spun puțin din începutul ei:
  Susan Thorton se trezeşte din  comă într-un spital îndepărtat de orașul ei de reședință.I s-a spus că a avut un accident de mașină în timp ce era în vacanță în Willauauk, după accident a fost adusă la spital unde a zăcut 3 săptămâni în comă. În timpul recuperării Susan este bântuită de niște halucinații teribile- în care patru morți, criminalii care l-au ucis cu 13 ani în urmă pe iubitul ei într-o peșteră numită Casa tunetu…

Turtă dulce și cărți

Imagine
Încep prin a-mi cere scuze pentru că nu postez încă recenzia de la Casa tunetului de Dean R. Koontz, mai am încă puțin de citit și nu vreau sa o scriu fără să citesc tot.
Azi mi-am făcut plinul cărți, am luat de la elefant.ro câteva e-book-uri în engleză de Charles Dickens  și Dracula de Bram Stoker (pe care nu cred că o să le citesc prea repede,dar erau gratuite) și unul în română Celelalte povești de dragoste scris de Lucian Dan Teodorovici, care sună foarte tentant.
  Pe lângă asta, după ce am trecut,azi, prin târgul meșterilor populari unde am halit o mizeșe (turtă dulce,vezi poză) și am văzut niște dănțauși am tulit-o la cumpărături în supermarket.
   Acolo am rămas mai bine de un sfert de oră lângă rafturile cu cărți, ca de obicei, și am dat peste o super ofertă, de care m-am bucurat nespus și desigur am profitat. Așa că am cumpărat fără să stau pe gânduri cartea Îngerul păzitor de Danielle Steel și cartea Umbrele trecutului de Mary Jo Putney, de care sunt de asemenea foarte …

Azi a fost pace...

Imagine
Azi a fost pace, am alegat puțin și am citit mult.Sper să vă aduc mâineCasa tunetuluiaici, până atunci vă las cu Alexandrina!

O carte veche

Imagine
Nu de puţine ori am dat peste cărţi mai bătrâne decât mine, cel mai mult mi-a plăcut Fefeleaga și alte povestiri de Ion Agârbiceanu, pe care am găsit-o în sat la bunica din partea mamei.Cartea i-a aparținut mătușii mele, a uitat-o într-un dulăpior în casa în care nu mai doarme nimeni. Mi-am petrecut o săptămână lângă cartea aceea, am aflat trista poveste a Fefelegei, era o văduvă ai cărei copii mureau de foame.Singurul ei venit era din transportul de pietre, și singurul ei ajutor în acest sens era calul Bator.
Ce mai faci, tu Batore, sărace? îi spune femeia calului înainte să pornească la drum, iar când oamenii o vedeau pe stradă cu Bator după ea ziceau Iată şi pe Fefeleaga!.
  În aceeaşi carte am mai dat şi de  Copilul Chivei, Bunica, Din bătrâni,Teleguţ şi alte povestiri la fel de impresionante şi de triste, inspirate din viaţa ţăranilor români. Viaţa a fost mereu grea la ţară, mai ales pentru cei săraci, asta nu doar pentru ca trebuiau să muncească din zori şi până în noapte, ci ș…

Fiica tăcerii-Kim Edwards

Imagine
Fiica tăcerii, un roman ce are la bază o minciună. Povestea începe în anul 1964 când soția doctorului David Henry, Norah, naște gemeni. Din păcate doctorul observă la fetiță Sindromul Down și hotărăște să o înstrăineze.Așa că o dă pe micuța Phoebe asistentei, Caroline, ca să o ducă la un azil pentru persoane înapoiate mintal.
 Anii trec, Norah și David îl cresc pe Paul, fratele geamăn a lui Phoebe, fără ca Norah să știe că fiica lor a supraviețuit.Ea aflase de la soțul ei că micuța a murit la naștere și au trăit într-o minciună ani buni.
 Cu trecerea timpului, anii devin din ce în ce mai apăsători pentru David, în familia lui se instalează tensiune, soția și fiul se îndepărtează de el. Fiul devine chitarist și din cauza problemelor de familie, în adolescență ajunge să consume chiar droguri, soția divorțează de el ,acesta găsește refugiu în pasiunea pentru fotografie.
  Între contrast total de viața fratelui și a familiei sale, Phoebe duce o viață liniștită alături de Caroline, aceasta…

Leapşa și premiu

Imagine
Rosia_lady mi-a dat acest premiu și leapșa.

Reguli:
1. Posteaza imaginea Liebster Blog Award 2.Spune 11 lucruri despre tine 3. Raspunde la intrebarile adresate de cel care te-a nominalizat si formuleaza un set nou de 11 intrebari pentru cei pe care ii nominalizezi 4. Nominalizeaza 11 persoane (+link) care sa realizeze acest tag 5. Mergi pe pagina lor si anunta-i 6. Nu da tag-ul inapoi !


Încep:
1) bifat
2)  Unsprezece lucruri despre mine

Iubesc păsările, mai ales papagalii.Îmi plac covrigiiCu blogul îmi mai pierd timpul uneori...M-am născut primăvaraAm doi papagali zăpăciți.Îmi doresc să călătoresc prin lume.Mi-e cam frică de aventruă.Mi-e rău de înălțime.Nu iubesc gândacii.În general îmi plac toate animalele.Îmi place să citesc, mai nou. 3) a .1. Întrebările puse de Rosia
1.Unde ai vrea să îţi petreci vacanţa ideala?
Într-o tabără de vară cu câțiva prieteni apropiați sau cu familia la Băile Herculane, iubesc orașul acela.
2.Ceai sau cafea?
Ceai.
3.Care este citatul tău preferat?
"Arta ar…

Albinuţa

Imagine
Când eram mică și mă înțepa vreo albină plângeam...mă durea foarte tare.Ulterior am aflat că pe albină o doare și mai tare.Ea murea după ce mă înțepa, era instinctul ei de apărare.Am fost tristă când am aflat.
 Odată m-a înțepat în degetul mic de la mână, care mână nu mai știu. M-am speriat atât de tare în cate am zmucit mâna și am început să țip.Țipetele s-au transformat în plâns, iar plânsul în lacrimi.Când lacrimile s-au mai domolit bunicii mi-au spus că după ce m-a înțepat,albina a căzut secerată la pământ.Foarte tristă, am început să o caut și cred că am gasit-o căzută nu foarte departe. 
M-am simțit oarecum vinovată de moartea ei, acum mă întreb ce instinct de auto-apărare e ăsta, dacă mă înțeapă ea moare...cu se mai apără murind? Sau nu are importanță dacă moare atâta timp cât își apără stupul și pe ai ei?
 Am citit despre albine câteva lucruri interesante. Ele își curăță stupul, pot poleniza câteva mii de flori și parcurg km întregi cu săculeții de polen. Deși aripioarele lor s…

Obiceiurile mele

Imagine
Cel mai mult îmi place să-mi petrec timpul liber cu o prietenă ori două la

   simigerie, ador covrigii calzi cu sare,aromați teatru, cel mai bine plâng,râd, mă detașez de ale mele la o piesă de teatru.problema e că urăsc să merg singură.un suc, ori o înghețatăla librărie    Singură merg la

În grădina bunicilor Bibliotecă, îmi ia mult să decid ce voi lua acasă.Nimeni nu are răbdare să mă aștepteLa fel și la librărie, dar știind că am un buget limitat pentru a cumpăra o carte, cartea aleasă trebuie să fie perfectă.Să nu fire prea lungă, să fie concentrată și să dezbată o temă care-mi place.(menționez că nu prea termin cărțile cumpărate, mă plictisesc de ele repede...)  Temele care îmi plac, când vine vorba de romane sunt
    -poveștile de viață
    -poveștile de dragoste
    -poveștile unor copii
    -fantasy
    -romanele polițiste
    -Black Beauty- nu știu la cum să categorizez acest roman (povești cu animale?)

  Cărțile mele preferate până acum au fost

  Amintriri din copilărie- I. C…

Dacă ploaia s-ar opri oamenii ar răsări

Imagine
Azi iar a fost furtună, eu sunt puțin rea, și când văd că începe ploaia deschid geamul și privesc
Văd oameni fugind, țipând de spaima fulgerelor , de bucuria răcoroasă ce cade din cer.
Copii chiuie, părinții îi prind de mânuțe și îi trag după ei spre bloc
Se aud stropi mărunți și miroase a praf, de stele
Se lasă seara sau e noros?
Norii devin din ce în ce mai cenușii...
Se aud tunete,
Duruie, cum zic bunicii
Se văd fulgere
Cerul se colorează frumos,
O dâră albastră colorează norii
Intensitatea crește, la fel și tensiunea oamenilor
Se aud ferestre și uși trântite.
Strada se golește
Dar e plină de viață.
Apa e vie
Și bucură plantele.
Azi n-am fost rea,
Am zâmbit doar
Când i-am văzut fugind...
...țipând
Ploaia a ținut doar cât să-i trimită acasă.

Rain - Priscilla Ahn

P.S am ajuns în echipa blogului Gânduri rătăcite, unde voi publica alături de alţi tineri postări pe diferite teme. :)

Cu cosaşul în dormitor

Imagine
Cosașul nu era vreun tip musculos și rumen de la soare, care șade toată ziua pe plaiurile țării și cosește iarba.Și nu a ajuns ca prin minune în dormitorul meu. Faza e că aș fi preferat să nu ajungă, adică nu cel care a ajuns.
 Bun. Văd că nu înțelegeți.Vă explic mai detaliat.
  Era o noapte călduroasă de miercuri, iar eu stăteam ca de obicei cu geamul deschis și cu ochii în laptop, la birou,în căutarea unor noi aventuri.Când eram mai concentrată aud că se lovește ceva de peretele din spatele meu, nu bag în seamă. Dar sunetul persistă, și evine însoțit de niște bătăi din aripi.Ce o fi, ce n-o fi, privesc mai atent și văd ditamai dihania verde ca un extraterestru cum se zbate pe aici. Ce să fac ce nu fac, fug la mama să aduc întăriri.O trezesc fain frumos, între două mofturi și un oftat vine cu mine în camera mea, cătuam dihania după pat și nimic.Aprind veioza și ce să vezi, drăcie, cosașul stătea tolănit cu ochii lui mari pe perna mea mică și mă privea... Uite-l pe pernă! Spun cu o vo…

Senzaţiile de déjà vu şi nervii de după

Imagine
Nu de puţine ori am avut această senzație ciudată de déjà vu (fr.=deja văzut), care la mine durează câteva momente.
Îmi amintesc doar o secvență, o imegine, un sunet, un miros, după care totul revine la normal. Nu e ceva notabil în acel moment, dar e ciudat.Unerori aveam impresia că îmi imaginam momentul, iar apoi ajungea să se întâmple exact ca în imaginația mea...dar cand îmi imaginez ceva, povestea, durează mai mult de câteva secunde (cam 1 sau 2 durează déjà vu-urile mele).
 A, nu am această senzație neapărat cu călătorii, de obicei pot fi cu persoane-deja cunoscute sau nu- care sunt într-un anumit loc și spun un anumit lucru pe care mi-l amintesc, deși înainte nu l-am mai văzut sau experimentat.
 Uneori stau și mă gândesc, falsele deja vu-uri le descopăr, fac legături....dar pe unele nu, și după câteva minute chiar uit acea senzație, sau despre ce a fost vorba.
 Chiar îmi întreb interlocutorul, uneori, ai mai făcut asta? sau ai mai spus asta?, la care el rămâne mirat iar eu înce…

Rochia cea nouă-recenzie carte

Imagine
Titul-Rochia cea nouă Autor-Linda Grant Editură-Leda Romanul scris de Linda Grant e unul al experienței, un bildungsroman, care o urmărește pe naratoare.Aceasts e și personaj principal, urmărită fiind din copilărie până la maturitate. Romanul este scris pe două planuri, cel prezent în anii 2000, când Vivien Kovacs, personajul principal, o întâlnește pe mătușa ei Eunice.Al doilea plan este rememorarea vieții, pe care Vivien o face gradat din copilărie până la vârsta de douăzeci și cinci de ani.   Vivi a crescut într-o familie de emigranți maghiari în Marea Britanie, cei doi părinți Ervin și Bertha fiind foarte retrași și chiar anti-sociali. Țin secrete aceste detalii dar și altele despre trecutul lor față de fiica lor, în speranța de a o proteja.
 Într-o zi, pe când era doar o copilă, famila e vizitată de un străin însoțit de o femeie de culoare, Euncie și viitorul ei logodnic. Tatăl lui Vivien este nervos și violent cu cei doi, care într-un sfârșit pleacă  nemuțumiți.Câtțiva ani mai târz…

Ce n-aș da să scap de lene...

Imagine
Urmează poate să mă trezesc din visare, e ca o saga ce nu se mai termină...doar că în saga mea nu am dragoni, nici elfi și nici spiriduși, sunt doar eu...și cunoscuții mei.
Am multe idei, dar de lene nu le aștern nicăieri. Îmi place să dorm, dar nu mai visez ca altă dată.Acum doar dorm, înainte făceam cumva și trăiam o viață în somn...Ce n-aș da să scap de lene, mă gândeam să scriu o carte, dar de lene am rămas încă la faza cu mă gândeam. 

Ajutor pentru Ionuț

Imagine
Bună prieteni, e o zi călduroasă nu?E vară, e vacanță,  deci să nu ne plângem pentru că suntem săsătoși și voioși.
Ei bine, de curând am aflat despre un foarte talentat băiat de pe desenatori că nu se poate bucura de vacanța de vară  cum o facem noi în mod obișnuit... Ionuț (alias Shagoon) suferă de o afecțiune gravă,  distrofie musculară progresivă duchenne, de la o vârstă fragedă  este imobilizat la pat. Ionuț desenează foarte bine, chiar fotografic.


Vă scriu mai jos mesajul pe care vă rog să-l citiți, iar dacă nu puteți ajuta cu donații în bani măcar să-i acordați o postare pe blogul vostru pentru a-i susține cauza, în speranța că mesajul  va ajunge la urechile celor care au posibilități de a-l ajuta.


Vă rugăm din suflet dați o șansă lui Ionuț...are nevoie urgentă de transplant cu celule stem în Ucraina sau China...el suferă de o afecțiune gravă, distrofie musculară progresivă duchenne...de la o vârstă fragedă el este imobilizat la pat iar viața lui stă în mâinile părinților care nu…

Uite cine vorbește

Imagine
De câteva săptămâni am observat că se dă cam mare, ştie şi ea un cuvinţel acolo în limba mea şi îl repetă de câte ori are chef ca să arate că-l ține minte.Ori asta, ori știe că e numele ei și e cam narcisistă. La fel e și cu oglinda, dar nici el nu e mai prejos.Acum de când o aude pe ea spunând parcă e și el mai receptiv și îngână și el două trei silabe.

Vă las mai jos dovada. Atâta știu și ei pentru moment,dar tot e ceva. 


P.S așa eram și eu când am îvățat să-mi scriu numele, înainte să merg la școală.L-am scris pe o tabliță în formă de elefant cu o cariocă, scriam ștergeam, scriam ștergeam, era mare lucru! :) Pentru mine cel puţin.