Postări

Se afișează postări din februarie, 2018

Așa să crească iarba pe noi - Augustin Cupşa

Imagine
Edi, Pisică, Tobă, frații Mânzu și Tomi trăiesc la periferia Craiovei și se ocupă cu braconajul mai multor specii de păsări pe care le vând apoi, pe filieră interlopă, în Italia.  Repovestite de vocea lui Pisică, cel mai fragil și sensibil dintre copii, întâmplările capătă dimensiuni dramatice, care dezvăluie și temele profunde ale cărții: sentimentul de vinovăție, dublat de obsesia evadării într-o Italie idealizată, tărâm al visurilor împlinite, credința, singurătatea, descoperirea erotismului. Într-o atmosferă salingeriană, cu o tensiune și o violențã care plutesc în aer, pentru a izbucni în final cu o forță care deturnează definitiv viețile tuturor personajelor, romanul lui Augustin Cupșa creează o lume întreagã, cu legi nescrise, dar imuabile, un paradis înșelător, al inocenților, cu peisaje mirifice care ascund de fapt răul în formele sale cele mai subtile. „Acum sunt departe de casă, dar şi acolo m-am simţit de prea multe ori înstrăinat, nefiind tocmai de-al locu

Meșterul Manole de Lucian Blaga - transformarea jertfei în joc

Imagine
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. Blaga este unul dintre autorii noștri care regândește firul narativ al legendei Meșterului Manole, fapt care ar fi stat la baza consturirii mănăstirii de la Curtea de Argeș, de pe vremea lui Negru Vodă. Legenda Mănăstirii Argeșului” sau „Legenda Meșterului Manole” este cunoscută în trei versiuni românești, culese și prelucrate de Vasile Alecsandri, Tudor Pamfile și Gheorghe Dem Teodorescu. Cu o temă foarte asemănătoare este cunoscută și balada maghiară „Soția zidarului Kelemen“ sau „Soția zidită“, redată în limba română în traducerea lui Petre Saitiș. Tot cu o tematică foarte asemănătoare se poate cita legenda cetății Rozafa (Kalaja e Rozafës) din nordul Albaniei, construită de iliri în apropiere de actuala localitate Shkodër (Skodra sau Skutari). Lucian Blaga regândește

Dansul privighetorii de primăvară - Kyung - sook Shin

Imagine
Dansul privighetorii de primăvară   - un titlu lung pentru un roman interesant - e o carte cu iz oriental și multă candoare. Despre autor KYUNG-SOOK SHIN este una dintre cele mai apreciate scriitoare contemporane și autoarea coreeană cu cel mai mare succes internațional, supranumită în Occident „prima doamnă a literaturii coreene“.  Rapiditatea cu care s-au impus romanele și volumele sale de povestiri i-a făcut pe criticii literari să vorbească despre „sindromul Kyung-sook Shin“. S-a născut în 1963 la Jeong-eup, în provincia Jeolla, și a absolvit cursurile Institutului de Arte din Seul.  Face parte din „generația 368“ (sampallyuk sedae), a celor care, născuți în anii ’60, au urmat studiile universitare în anii ’80, perioadă tulbure în istoria Coreei, dominată de proteste sociale. A debutat în 1985 cu volumul de proză scurtă Povești de iarnă, pentru care a primit Premiul Munye Joongang, acordat scriitorilor debutanți. Cărțile care au urmat – Aici era cândva o orgă (1992),