Sub aceeași stea - John Green


Aceasta este genul de carte care îți frânge inima de aproape o mie de ori și tot de atâtea ori ți-o lipește la loc.
Mi-am luat romanul acesta în luna mai când Târgul Gaudeamus a poposit prin Oradea, l-am luat deoarece deja citisem deja Căutând-o pe Alaska scrisă tot de John Green și mi-a plăcut. Nu sunt extrem de mare fan al literaturii Young Adult în general, în schimb, încep să devin fan John Green pentru că reușește să creioneze foarte fain adolescența și relațiile pe care le au cei aflați în această perioadă a vieții. 

„Fără durere, cum am putea ști ce e bucuria?”

Sub aceeași stea nu se dezice de la obiceiul mai sus numit de mine despre scrierile autorului, ba mai mult, Green pune personajele în ipostaze mai delicate - viața cu boala secolului - cancerul. Dar și viața de după ce se presupune că ai reușit să învingi boala secolului.

"Nu există pe lume decât un singur lucru mai nasol decâât a fi bolnav de cancer la șaisprezece ani, și anume sa fii părintele unui copil bolnav de cancer."
Hazel Grace este în fază terminală. Totuși, un medicament reușește să încetinească evoluția bolii. Hazel îl întâlnește la Grupul de Sprijin unde merge pe Augustus, un tânăr devenit NUC (Nici Urmă de Cancer), de care se îndrăgostește. 
Cei doi nu sunt doar niște simpli adolescenți îndrăgostiți, pe ei îi leagă boala și cartea preferata: O durere supremă

"Poate că nu toată lumea e sănătoasă, poate că unii își pierd vederea sau se îmbolnăvesc, dar toată lumea ar trebui să aibă parte de dragoste adevărată și asta ar trebui să dureze toată viața." 
Cartea redă extrem de bine situația dificilă prin care trec acești adolescenți, acești oameni. De-a lungul lecturii te îndrăgostești de personaje, suferi cu și pentru ele și ajungi să-l urăști chiar și pe John Green pentru că face cancerul atât de neiertător pe cât este și în viața reală.

Durerea este reală, boala este reală și nu te lovește în modul romanțat în care ne este reprezentat în filme sau literatură. De data acesta boala nu este frumoasă nici în Sub aceeași stea, dar prietenia dintre Hazel și Augustus este. 


Dragostea, prietenia, boala și urmările ei nu vin cu la pachet cu un manual de utilizare, dar pe toate le trăim și peste unele reușim să trecem, să ne vindecăm și să trăim mai departe. 

Mi-a plăcut cartea și o recomand mai departe. Singurele chestii obositoare care m-au enervat pe mine au fost sintagmele: și așa mai departe, ceva de genul, etcetera, pe care autorul le folosește probabil ca să slăbească tensiunea ... pe mine m-au enervat :)) dar am trecut peste aceste mici impedimente destul de ușor.

Voi ați citit Sub aceeași stea? Musai să fi citit, eu sunt cea care prinde trend-ul din urmă, la câțiva ani distanță. Ce citiți acum? Ce ați mai citit bun?
"morții sunt vizibili numai în ochiul veșnic treaz al amintirilor. Viii, slavă Domnului, își mențin abilitatea de surprinde sau de a dezamăgi."
durerea - cere să fie trăită

Comentarii

  1. Asa e, nu putem sti ce e bucuria fara a sti ce e durerea. Dar si durerile astea pot fi mai mici ori mai mari. (Cata constiinta...atata drama!)

    RăspundețiȘtergere
  2. De la John Green am citit „Sub aceeași stea” și „Căutând-o pe Alaska” și „Un șir infinit de țestoase”. Ultima mi-a plăcut cel mai mult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am să o citesc și eu pe ultima :) sunt curioasă

      Ștergere
  3. Să vezi și filmul, dacă ți-a plăcut cartea, merită ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am văzut filmul. E doar vârful iceberg-ului comparativ cu cartea. :)

      Ștergere
    2. De acord, cartea e mult mai bogată. Dar chiar și așa, mi s-a părut o ecranizare destul de fidelă cărții :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)

Postări populare de pe acest blog

Notre-Dame de Paris-Victor Hugo

Pânza de păianjen-Cella Serghi