Postări

Se afișează postări din septembrie, 2013

Prime impresii de student

Imagine
Azi toate mi-au ieșit de-andoaselea. Am fost și eu ca tot studentul, bobocul, ce-o fi, la deschiderea noului an universitar. Cu două foste colege din liceu, gata am avansat, suntem mai sus... suntem studente.
Rămânem la festivitate, câteva spiciuri moralizatoare, unul ținut de decan, câte-n lună și în stele. Despre prestanța pe care o are facultatea, despre faptul că trebuie să ne dăm silința, să învățăm să facem față... ete fâs. Au cântat cei de la facultatea de arte, secția muzică, am reținut o sole mio și momentele cele mai plăcute... fanfara de suflători a facultății. Ei au mai înviorat atmosfera. Restul va fi tăcere.
Mă despart de fostele colege de liceu care sunt la litere și mă întâlnesc cu alți doi colegi de la jurnalism. Ăsta sigur e un semn, nu? Te desparți de trecut, te întâlnești cu prezentul.

Am mers tiptil, tiptil să găsim și noi clădirea în care se presupune că vom învăța... e undeva la capătul orașului, destul de mult de mers față de campus. Clădirea e veche, pereți s…

Festivalul după cortină, teatru-circ, circ în teatru

Imagine
Festivalul Internațional de Teatru e încă în toi la Oradea, ne amuzăm, plângem, trăim, visăm, simțim... ca la teatru. O artă complexă și aproape completă aș zice.
Ca în fiecare an, adică ultimii doi (acesta e al treilea), voluntarii sunt mereu pe fază și se implică în aproape tot ce înseamnă organizare, primit public, mediatizare... e bine să te simți util și să faci ce-ți face plăcere printre niște oameni așa de faini.
Un spectator obișnuit nu vede toate acestea, nu vede câtă forfotă și muncă se ascunde în spatele unui festival,  în spatele unui teatru. Spectatorul vede ce e pe scenă și când cortina a căzut se reîntoarce în lumea lui haotică  sau liniștită ... Vezi și altceva dincolo de aparențele astea doar în momentul în care ai șansa să te implici, eu am primit această șansă și mă bucur de ea. Deși există momente în care nu primești felicitări și nici mulțumiri, teatrul rămâne tot frumos, nu mă refer doar la clădire ci la tot ansamblul din care e compus.
Spectacolele sunt unele bu…

o carte, două cărți, trei cărți, multe cărți bune

Imagine
Librăria onlineLibris mă provoacă să spun ce înseamnă pentru mine o carte bună. La ei găsiţi o gamă bogată de cărţi online.
mi place să citesc, iar
O carte bună a fost cea care mi-a deschis apetitul pentru lectură, nu mai ştiu exact care a fost aceea, dar cred că era ceva pentru copii... ceva cu lipici la pici şi la cei cu suflet de pici. Eu eram destul de măricică.
O carte bună te face să cauți ecranizarea, să vezi dacă cei din film au aceeași viziune pe care o ai și tu asupra cărții. O carte bună te ține cu sufletul la gură, dar asta știți deja, are de asemenea și o parte din sufletul autorului în ea.
O carte bună nu va fi egalată de nici o ecranizare.
Dacă îmi permiteţi,şi ştiu că o faceţi,  am să vă recomand cel puţin o carte bună, ba mai multe cărţi bune.
O carte, două cărţi, numai cărţi bune:
Oscar şi Tanti Roz- Eric-Emmanuel Schmitt
Veronika se hotărăşte să moară- Paulo Coelho
Viaţa secretă a albinelor-Sue Monk Kidd
Pe când eram o operă de artă- Eric Emmanuel Schmitt
Maestrul și Mar…

Prima zi de școală fără mine

Imagine
Mâine începe un nou an școlar...primul an școlar în care eu nu mai sunt elevă. Primul an școlar în care eu voi dormi probabil la ora șapte.
Știu că tare greu mă trezeam în timpul școlii dimineața, la baie mai moțăiam câte zece-cinsprezece minute, mai ales în clasele primare. Atunci mama se enerva și mă îmbrăca ea în timp ce eu moțăiam pe wc... ce vremuri. Mă trezeau în fiecare dimineață cu câte un pahar de cacao. Mă trezeam adesea doar ca să beau cacao, altfel probabil nu m-aș fi trezit. Uneori adormeam cu gândul la paharul de cacao cu lapte de a doua zi. Câteodată beam paharul cu cacao și adormeam la loc până venea tata nervos să mă mai trezească odată.
Îmi amintesc ciorapii cu chilot pe care eram nevoită să-i port pe sub haine, ciorapi care mă gâdilau și îmi dădeau mâncărimi. În interior nu-i suportam, dar afară îmi prindeau bine, mai ales cât ținea drumul spre școală. Clasele primare și generala au fost ani de școală în care eram mai mult absentă, nu prea eram implicată în ce se în…

Proiect divin-John Saul

Imagine
Am citit această carte la recomandarea și insistența Cristinei, după ce eu i-am pasat-o ei pe Nymhpette pentru că am știu că îi va plăcea, nici ea nu mi-a dat pace până când n-am luat de la bibliotecă Poriect divin de John Saul.
Despre autor John Saul este un autor american de suspans și romane horror. A scris romane horror și de suspans începând cu anul 1977. Romane precum Cry for the strangers, Punish the Sinners, Nathaniel, Hellfire, Creature, Second child etc. Multe din aceste romane au fost traduse și în România și chiar s-au făcut ecranizări.  Recenzie Romanul are la bază crearea unui om perfect care să slujească în război, ca soldat. Totul începe cu moartea lui Julie Montgomery, o fetiță de câteva luni. Moartea survine din cauze necunoscute, acestea sunt numite SIMS (Sindromul infantil al morții subite), deși cititorul va afla adevărata cauză a decesului. Părinții fetiței sunt răvășiți și imediat după înmormântare, mama încearcă să facă tot posibilul pentru a descoperi cauza d…

despre barbarie

Imagine
Presa din România vuiește zilele acestea în jurul a două teme mari și late, prima e problema câinilor vagabonzi din București, iar a doua e Roșia Montană și exploatarea cu cianură.
Despre al doilea subiect nu prea îmi permit să vorbesc momentan, nu sunt foarte bine pusă în temă.
În schimb prima mi-a dat foarte mult de gândit... Mă gândesc că soarta câinilor impresionează mult. Mulți sunt împotriva uciderii lor, dar nici să fie lăsați în pace pe stradă nu e o soluție câtă vreme există pericolul ca aceștia să atace oamenii.
Stau și mă gândesc, omul oricum lichidează ce îi e inutil, mă refer aici la prădători sau rozători. Pentru șobolani și șoareci punem capcane și otrăvuri fără ca măcar să ne gândim cât suferă un șoarece ștrangulat sau otrăvit.
Animalele de curte sunt ucise și ele pentru a fi mâncate. Unora li se taie beregata, altora capul cu totul și nimeni nu protestează. Da, știu e o imagine cutremurătoare, dar e un adevăr și am fi ipocriți să spunem că nu e așa.
Aș fi o ipocrită …

când simți că trece timpul...

Imagine
Eliade spunea în cartea lui că Maitreyi ar fi vrut să fie bărtână "Aș vrea să fiu bătrână ca el. Când ești bătrân, iubești mai mult și suferi mai puțin". Ei bine, nu știu cum e să fii bătrân, dar sper din suflet că voi ajunge să aflu.
Maitreyi e una din puținele cărți care mi-a marcat adolescența și tinerețea, nu știu de ce, dar m-am regăsit total în gândurile Maitreyiei, în felul ei de a vorbi și de a fi îndrăgostită. Dacă ar fi după mine, acest roman e un must read pentru fiecare tânără romantică care se îndrăgostește ușor și fiecare iubire platonică sau nu o marchează.
Eu una nu mă simt bătrână, nu sunt... sunt tânără, dar e destul de înțepător ca în loc de fetița acum să mi se spună doamnă sau mai rău, tanti. Nu știu de la ce vârstă e normal ca oamenii cu copii îi pună pe cei mici să li se adreseze cu tanti sau nenea tinerilor...
Nu știu nici de la ce vârstă e normal să fii salutată cu sărumâna pe stradă... e drept că și eu salutam pe aproape toată lumea cu această formu…

Desene mai noi si mai vechi, înainte de culcare

Imagine
Nu m-am mai lăudat de un secol cu operele mele...așa că aici sunt câteva din ultimele realizări, cele cu care nu îmi e rușine.
Înainte de culcare n-am mai facut de hă hă hă, multă vreme și văd că nici voi...lipsă de timp.
Acum citesc Proiect divin de John Saul... o prietenă m-a corput să încerc ceva de la acest autor și până acum cartea pare bună.
Nu am apucat să pun eu poză făcută de mine, oricum cartea e de la bibliotecă și nu îmi place să fac fotografii cărților care nu îmi aparțin. Nu întrebați de ce, pentru că nu am un răspuns.  Nu am răspuns nici la întrebarea de ce fac poze cărților, probabil ca să mă pot lăuda online cu ce mult citesc... măcar cu atât să mă pot și eu lăuda. Uneori îmi e dat să vad persoane mai tinere decât mine care citesc și au citit cărți de care eu abia am apucat să aud, le admir și le felicit!
Voi ce mai citiți? Dacă mai aveți postări cu Înainte de culcare vă rog din inimioară să postați link-urile  aici. Din 15 septembrie va înceta această provocare. Mă g…

Two Rabbit- Beatrice Ognenovici

Imagine
Puteți găsit această carte la editura Herg Benet și o puteți comanda, dacă vă tentează de aici.


După un accident de maşină în care-şi pierde ambii părinţi, chiar în ziua în care împlineşte 14 ani, Dré capătă un nou nume – Two Rabbit – şi o viaţă pe fugă, la limită, mereu supusă schimbărilor radicale. Arme, droguri, bătăi, găşti, crimă, sex şi apoi o speranţă orbitoare, odată cu prima iubire care îi iese în cale. Dar totul se termină brusc, pentru a o lua din nou de la capăt, la fel de intens.
În ciuda tuturor festelor pe care i le joacă destinul, fiecare întâmplare care îl marchează este un prilej pentru a reflecta asupra condiţiei umane şi, în final, asupra iubirii. Viaţa, crede Two Rabbit, e compusă din cercuri, iar cercurile nu trebuie lăsate niciodată deschise.

Acesta este manuscrisul câștigător al Concursului de Debut Max Blecher/ Herg Bentet 2012.

În lumea asta haotică...cine mă iubește?

Imagine
Revoltă-te, că poți
Ai voie să te revolți, e dreptul tău, nu te oprește nimeni. Dar ce rezolvi doar revoltându-te?!
Strigă dacă poți, ești doar un individ, strigătul tău e subțirel pe lângă forfota orașului și nu rezolvi nimic. Dacă-ți susții cauza convinge-i și pe ceilalți că merită. Ca singur individ ești neputincios în lumea aceasta haotică, dar ca grup puteți duce munții în spinare.
Un om valoreaza puțin în ochii unei mari mulțimi, ca o furnică într-un mușuroi de mii de indivizi... dar pentru apropiații ei furnicuța e totul când dispare.
La fel e și un individ pentru cei dragi.
Dreptate și egalitate?
Basme.
Cum să fiu eu egal cu o persoană publică? Cum să am eu dreptul de a supraviețui în fața unui mare actor, politician sau bogătaș?
Pe mine nu mă cunoaște nimeni...bine mă cunosc câțiva, dar aș putea număra persoanele care țin cu adevărat la mine  pe degetele de la două mâini (exagerez). Te numeri printre ele? Mă îndoiesc...nu mă cunoști.
Cum aș putea urca măcar pe o balanță cu o p…