Miercurea fără cuvinte (1)-fericire

Miercurea fără cuvinte este o invitație de a posta fotografii care să spună o poveste prin simpla lor vizualizare. Fotografiile acestea îmi aparțin, sunt creații proprii. :) După cum urmează: Carina şi mai jos căţelul fericit-Ursu'. Doi zâmbăreţi fericiţi.
Vă las cu o melodie...

aș vrea să lenevesc mai mult

Helău! Cum o mai duceţi? Eu bine, încă stresată, dar bine.
 Acum citesc Jurnalul Perlei Orientului de Maureen Lindley, merge cam greu că mă impart între școală și alte activități...mâine voi avea o zi plină, pe lângă că mi-e ziua de naștere, am de prezentat un atestat la engleză despre The Native Americans și alte câteva chestii. Sper să fie cu noroc.
Dintre cărți am mai început Comedianta de Wladyslaw Reymont, din care am citit doar câteva file...pff...greu.
Voi ce mai faceți? Ce mai citiți? Cum merge școala? Vreau vacanță...chiar dacă mai avem două săptămâni și apoi Bacul....mă simt stresată chiar dacă trebuie să recunosc că nu prea mă omor cu învățatul.
Aș vrea să am timp de leneveală...să citesc cinci șase pagini din carte și apoi să adorm liniștită...

scormoneli prin buzunarele timpului

Mă scormonesc prin buzunarele timpului...trag de ele, le întorc pe dos și găsesc doar scame, frânturi. De asta suntem noi oamenii mereu în criză de timp? Când avem timp berechet ne plictisim, când suntem în criză de timp ne stresăm.
Cât despre mine, sunt bine, n-am pățit nimic.Am început să fac foame, nu pentru că am intrat în criză financiară ci pentru că e la modă să fii tras prin inel, de sus până jos.Eu nu sunt, așa că fac ceva eforturi.  Chiar dacă am lipsit mult, am observat că traficul pe aici a rămas destul de intens. Le mulțumesc celor care intră pe aici chiar dacă eu sunt dusă...  Revin curând poate cu vreo recenzie. Hai la revedere!

Coliba unchiului Tom-Harriet Beecher-Stowe (recenzie)

                                   

"Coliba unchiului Tom era o bojdelucă de lemn, în apropiere de conac, cum obișnuiau negrii să numească locuința lor"
Titul original: Uncle Tom's Cabin.

Harriet Beecher-Stowe s-a  născut în anul 1811 în Connecticut ca fiică a unui preot. Stowe a fost o aboliționistă înfocată și susținătoare a demersurilor pentru eliberarea sclavilor afro-americani. Romanul său Coliba unchiului Tom a făcut-o celebră pe autoare.Când a întâlnit-o pe Stowe, Abraham Lincoln i-a spus: „Deci aceasta este mica bătrână ce a început acest nou război!”.Autoarea a publicat la început romanul sub forma unor povestiri într-o revistă, cititorii erau tot numeroși și mai interesați de aceste povestiri astfel încât s-a hotărât să publice o carte. Datorită tematicii, Harriet Beecher-Stowe și-a atras dușmani, locuitori din Sudul Americii care nu erau de acord cu abolirea sclaviei. 

 Coliba unchiului Tom redă povestea tragică a unor negri ținuți drept sclavi pe plantațiile din America. Personajul principal este un om de culoare plin de calități, ascultător și foarte credincios. Probabil, credința a moștenit-o de la autoare. Domnul Shelby, stăpânul plantației pe care trăia Tom împreună cu familia sa, este nevoit să vândă câțiva din sclavi pentru a scăpa de datorii. Acesta decide ca Tom și băiețelul unei sclave pe nume Eliza să fie vânduți unui negustor. Femeia hotărăște să fugă pentru a nu fi nevoită să se despartă de copil, dar Tom se supune voinței stăpânilor și merge cu negustorul. 

Pe un vapor Tom este observat de o fetiță pe nume Eva, bărbatul îi salvează viața fetiței la un momentdat când aceasta cade în apă. Drept recunoștință, dar și datorită insistențelor copilei, Tom este cumpărat de tatăl Evei-Saint Clare- și merge împreună cu aceștia la reședința lor din New Orleans. 

În această etapă emoționantă a vieții sale, Tom devine o pildă pentru stăpânul său și un adevărat companion pentru micuța Eva, o fetiță foarte credincioasă și plină de bunătate. Aș putea spune că autoarea se transpune în pielea acestui mic înger pentru a-i proteja pe cei oropsiți.

 Ceilalți sclavi și chiar și stăpânul sunt adesea uimiți de pasiunea Evei și a lui Tom pentru studiul Bibliei, chiar dacă Tom nu știe citi prea bine, Eva îl ajută. Mama Evei este o cucoană arogantă și egoistă care se gândește doar la propria persoană și inventează diferite boli pentru a-i atrage atenția lui Saint Clare. Aceasteia nu-i pasă că propria ei fiică se îmbolnăvește și până la urmă moare.

Problema sclaviei este adesea dezbătută în roman prin prisma personajelor Saint Clare și a verișoarei acestuia, mătușa Ophelia, o englezoaică  în vârstă chemată să conducă treburile în casă. 

Planurile sunt alternante și destul de alerte, pe lângă soarta unchiului Tom suntem înștiințați și de soarta Elizei, care se refugiază în diferite locuri pentru a scăpa de sclavie și pentru a-și putea crește copilul. Se reîntâlnește cu soțul ei, George, un sclav fugit și el de pe o altă plantație. Cei trei reușesc să ajungă în Canada unde devin oameni liberi și responsabili de propria lor soartă. 

Între timp, unchiul Tom are parte de noi probleme, după moartea Evei, Saint Clare zdruncinat de pierderea singurului copil, este și el ucis într-o încăierare. Din cauză că actele pentru eliberarea unchiului Tom n-au fost făcute de Saint Clare cât încă era în viață, Tom este din nou vândut...

 Noul stăpân al lui Tom, Simon Legree, este un om brutal și nemilos. Eroul nostru ajunge în Louisiana pe o plantație unde este însărcinat să supravegheze munca sclavilor și chiar să biciuiască alți negri. Sarcină pe care Tom nu o îndeplinește. 

De asemenea Legree încearcă să-l determine pe Tom să-și renege credința. 

Soarta lui va fi una tragică, asta aflăm peste câțiva ani în momentul în care soția lui Tom, eliberată din sclavie și-ar dori să-și răscumprere soțul. 

Acțiunea romanului este una foarte complexă, viața sclavilor și încercarea aboliționiștilor de a-i elibera este larg relatată, pe lângă asta, acțiunea este de asemenea împresărată cu pasaje biblice și versuri din cântece metodiste. Din aceste pasaje și din credința oarecum exacerbată a Evei și a unchiului Tom ne putem da seama de convingerile religioase ale autoarei. 

Soarta lui Tom este pusă în antiteză cu soarta sclavei fugare, Eliza, care se salvează din robie împreună cu soțul și fiul ei.

 Adevărul e că acest roman este plin de pilde din care oricine poate învăța, m-a enervat puțin faptul că avea prea mult legătură cu religia, nu că am ceva împotrivă, dar nu prea mă atrag cărțile de acest gen, în care cineva își exprimă intens credința. Sunt de părere că credința este ceva personal și nu ar trebui să îi obosești prea mult pe ceilalți cu ea. E a ta și atât. :)  E legătura ta cu Divinitatea și ceilalți n-ar trebui să fie implicați.E ca și cum împrăștii prin cartier pliante de care alții nu sunt interesați. Nu spun că poate alții nu sunt interesați, e strict părerea mea. Poate  vor fi persoane care vor  aprecia și aceste pasaje.  

În fine, trecând peste aceste aspecte, cartea esta bună, cu personaje bine realizate și acțiune bine conturată.I-aș acorda un 7/8 din 10. Eu una am citit-o destul de târziu, având în vedere că e recomandată  copiilor și pre-adolescenților. Am găsit o grămadă de variante pentru copii, repovestite, în bibliotecă și mă mir. Nu știu în ce măsură sunt copii capabili să conștientizeze ideea de sclavie și  problemele sclavilor. E foarte dificil să te transpui în pielea unui om aflat într-o situație de acest gen. 

Cu toate acestea pot și copii învăța multe din Coliba unchiului Tom , sper ca recenzia mea să vă folosească și să vă convingă să citiți cartea în întregime, dacă nu, sper ca măcar să vă îmbogățească puțin cultura. :) 

N-am mai postat de multă vreme o recenzie de carte, stau cam prost cu timpul și vă rog să mă iertați. 

The Hunger Games-Jocurile Foamei

Hristos a înviat!
 În ce context vă spun asta, dar n-am  inspirație...știu că nu e o temă prea potrivită pentru sărbătorile Pascale, dar asta este... așa mi-a venit...
Am văzut și eu, mă mir, cu aproape doar un an întârziere filmul The Hunger Games (Jocurile Foamei). E bine că nu dau bani pe bilete la cinema și aștept mai bine să le văd online, pe gratis. Mă bucur că n-am fost să-l văd la cinema, m-ar fi durut prea tare șezutul de la atâta stat pe scaun și mai mult ca sigur m-aș fi plictisit. L-am urmărit cu prea puțin interes și cum zeci de pauze. L-am urmărit gratis.
Cărțile nu știu cum sunt, dar filmul m-a plictisit teribil...mi s-a părut un film făcut la repezeală din care înveți nimic , menit să îi adune pe înnebuniții de hunger să intre în games și să facă raiting. Bleah.
Nu știu cum să încep, că nu vreau să jignesc posibili fani pe aici, dar asta e...nu pot să spun că m-am omorât după genul acesta de film, sau după prestația actorilor. Ok.
 Știți deja că filmul are la bază trilogia omonimă a lui Suzanne Collins? În cazul de față mă bucur enorm că e doar trilogie  :))
 Acţiunea are loc într-un decor post-apocaliptic, tot la trilogia Eve mă duce gândul...uf. Mi-a plăcut cartea aceea, dar filmul acesta m-a dezamăgit și am auzit că și după Eve vor face film. Lucru care mă cam întristează. Cum să mă transpun eu în pielea personajului când văd o actriță celebră jucând? Celebră pentru alții că eu oricum nu le cunosc.
Să revenim la Jocurile Foamei, decor apocaliptic, sărăcie lucie și pe lângă asta obligația fiecărui district (există 12) de a da ca tribut anual câte o fată și un băiat între 12 și 18 ani pentru a lua parte la un măcel televizat-Jocurile foamei- ce au loc anual la Capitol. Happy Hunger Games! 

Katniss

Katniss Everdeen (protagonista) se oferă voluntară pentru a lua parte la aceste jocuri din cauză că a fost sora ei mai mică-Primrose- aleasă prin extragere. Pe scurt, se sacrifică pentru sora ei, înainte să pornească spre Capitol, Katniss îi ține maicăsii o predică în care-i cere să fie tare,îi spune că n-are voie să mai cadă în depresie, bla bla, mi s-a părut siropos și enervant. Mamă depresivă, orfană de tată, o soră mai mică, șaisprezece ani,o dragoste din interes care mai apoi se dovedește profundă, un film/carte pline de clișee, nu credeți?
 Pe lângă asta, actrița Jennifer Lawrence, mie nu prea îmi dă credibilitate în rolul unei fete de 16 ani, fie ea și Katniss cea acră și dură. Actrița, trecută de douăzeci de ani, mi se pare mult prea matură  fizic, ca să nu spun bătrână, pentru a juca un rol de adolescentă de șaisprezece ani. Adică în film ai zice că are undeva între nouăsprezece-douăzeci și unu de ani.
 Și mai e și celălalt tribut, Peeta Mellark, băiatul din același district cu Katniss și de care aceasta ajunge să se îndrăgostească, de voie de nevoie. Petta (interpretat de Josh Hutcherson) pare mult mai tânăr decât Katniss, de parcă ar fi fratele/verișorul ei mai mic. Pare așa din cauză că Josh e mai tânăr cu doi ani decât Jennifer.
Apăi până vor ajunge toate filmele să fie lansate,  am auzit că realizatorii vor impărți ultimul volum în două filme, actorii principali vor ajunge părinți și nu vor mai semăna deloc cu niște adolescenți :)) . Nu că acuma ar semăna. Presimt un final tras de coadă, cu clișee, că doar așa ne place nouă (surâs ironic). Singura care seamănă cu un adolescent e Rue, interpretată de Amandla Stenberg. Păcat că moare cam repede la fel ca și ceilalți concurenți tineri.

Despre Jocurile Foamei

Ați auzit de Jocurile Olimpice? Ei bine, în trilogia asta Jocurile Foamei sunt un fel de Jocuri Olimpice în care un învingător rămâne de obicei viu. Doar că se face o excepție și rămân doi, Katniss și Petta, cine altcineva? 

Jocurile Foamei au loc la Capitol, un spațiu dintr-un oraș ce seamănă cu mediul natural dar totul este controlat prin computere de ultimă generație. Acolo se bat până la moarte cei douăzeci și patru de ghinioniști din cele douăsprezece districte. Toate acțiunile concurenților sunt filmate și televizate în fiecare moment al competiției. Cei dinafară pot interveni trimițându-le concurenților medicamente sau bilețele în cazuri excepționale...

 În concluzie, dacă n-ați văzut până acum filmul acesta...n-ați pierdut mare brânză după părerea mea...poate că ați câștigat vreo două sau trei ore în care să faceți ceva constructiv pentru voi.
Nu sunt mare expertă și nici nu îmi face mare plăcere să vizionez astfel de filme, deci sunt un necunoscător. Din perspectiva unui necunoscător îi acord acestui film nota 5 din 10. Spun că sunt dezamăgită de el. Probabil că nu voi citi nici cărțile prea curând, deși am auzit că și aici e valabilă zicala cartea bate filmul. Nu pot să mă pronunț asupra acestui aspect. Voi ați văzut filmul? Ați citit cărțile? Dacă răspunsul e afirmativ, ce părere aveți despre ele?

Big Search- pentru admiterea la teatru

 

Avem câteva zille libere cu ocazia Paștelor și vreau să mă folosesc de ele din plin. Vreau să citesc, și mai important vreau să învăț poezii. În utlimele două zile am fost în febra căutărilor de poezii pentru repertoriul admiterii la facultate, am de învățat minim 10 poezii, 3 fabule, 2 monologuri și 2 povestiri la persoana întâi. Pff...am zis că încep din timp, deja știu vreo 6 poezii, două fabule și puțin dintr-un monolog...
 Am nevoie, pentru că știu că vă place să citiți, să-mi recomandați poezii. Aș prefera să fie de factură tare, de șoc, ceva de genul Plumb de Bacovia, să nu fie prea lungă ca să o pot învăța și să nu plictisesc. De dragoste am câteva, comică am una...fabule am și tristă și vesele. Aaa și mi-ar prinde bine și un exemplu de povestire la persoana întâi...un frgament comic sau mai trist dintr-o carte, eu mă gândeam la ceva din Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Și aici, am nevoie să fie scurt, concis și să nu plictisească.
N-am citit atâtea poezii pe net de când mă știu cum am citit în ultimele săptămâni...v-aș fi foarte recunoscătoare dacă mi-ați recomanda deci poeziile voastre de suflet.
Scriu acest post în speranța în care domul google.ro va aduce pe blog și studenți de la vreo facultate de teatru din țară care pot veni cu sfaturi în măsură să mă ajute pe mine sau pe alții care vor mai citi pe aici.
Despre admitere nu știu prea multe, sper că profesorii din comisie nu sunt genul de oameni care să taie și să spânzure sau să intimidezecandidații. Mă simt de parcă m-aș lupta cu morile de vânt... dar voi continua până voi reuși. V-am spus cât urăsc momentele acestea de incertitudini și tensiune? Le urăsc chiar și atunci când le văd în emisiunile de la TV. Știu că cei de acolo fac rating mare în momentele tensionate.