Atunci și acum

E vara aproape de final, începutul ultimei luni calendaristice de vara și totuși, căldură vom mai avea cel puțin până la mijloc de septembrie.  Acum este perioada aceea în care timpul trece alene pe lângă noi, ne lasă înăbușiți de căldură și mereu cu gândul la răcoare, călătorii, libertate, ceva rece și odihnă. Vara e momentul anului în care ne mai permitem mici scăpări, aventuri, iubiri, copilării, indiferent de vârsta la care am ajuns. Vara se termină mereu cu amintiri plăcute (summer always ends with good memories). Pentru zilele toride de vară am întocmit o mică listă de lecturi - ale căror recenzii le puteți citi pe blog: Să ucizi o pasăre cântătoare și Du-te și pune un străjer  sunt două cărți publicate de autoarea americană Harper Lee. Acțiunea lor are loc într-o comunitate din Albama, Statele Unite, perioada anilor 1930-1960. Cărțile propun teme precum rasismul, inechitățile sociale, condiția umană, drepturile omului, diferențele de gen, copilă...

La mulți ani fericiți și împliniți, dragele mele prietene, amatoare de literatură! (Desigur, același mesaj le este adresat și domnilor cititori). Mesajul este cu o zi în avans. :) Cu ocazia Zilei Femeii, care în România este adesea asociată cu Ziua Mamei, mi-am propus să ne reamintim împreună despre câteva dintre cele mai iubite scriitoare contemporane (și nu numai). Scritoare sub pseudonim Lumea literară este astăzi accesibilă oricărei persoane cu înclinație în această privință. În trecut, multe scriitoare publicau sub pseudonim masculin, pentru a-și face loc în lumea literară, monopolizată de bărbați - de scriitori. Probabil că eroinele create de ei aveau mai multă credibilitate decât cele create de scriitoare, de vreme ce conservatorismul era în floare în acea perioadă. Printre numele pe care le pot enumera aici sunt: Charlotte Bronte care și-a luat ca pseudonim literar masculin  Bell Currer , sora sa Emily scria sub numle Ellis Bell,  Mary Ann Evans ...

Iubesc orășelul ăsta mic, vestic și din ce în ce mai cochet în care m-am născut și în care trăiesc. Pe lângă că e din ce în ce mai frumușel cu arhitectura lui Art Noveau, barocă sau alte combinații speciale de stiluri au loc și din ce în ce mai multe evenimente culturale și artistice aici.  Oradea a fost parte a mișcării Art Noveau la nivel mondial zilele trecute - în 9 și 10 iunie. Apoi mai avem o grămadă de evenimente artistice, prea multe pentru a fi enumerate într-un singur articol.  La rubrica de lectură a evenimentelor, după Târgul Gaudeamus care vine anual în oraș, se naște Festivalul Informal de Carte Oradea ( #fico în social media ). Ideea acestui festival este inovatoare, provocatoare și bine-venită pentru dinamica orașului. Sper să ne vedem la cât mai multe evenimente și întâlniri dedicate cărții.  Festivalul Informal de Carte Oradea aflat la prima ediție, reprezintă un șir de evenimente cool legate de carte , autori , editori și cititori ...

Cum îți dai seama că te-ai îndrăgostit de o carte?  Atunci când, chiar dacă abia ai trecut de jumătatea lecturii vrei să îi convingi pe oameni să o citească și nu mai ai răbdare să le vorbești despre ea abia după ce termini de citit. Într-o astfel de situație mă aflu și eu în acest moment și trebuie să recunosc că vreau neapărat să vă scriu despre ea în ajun de Ziua Copilului.  În București este de asemenea în desfășurare Bookfest, iar ca țară invitată participă Statele Unite ale Americii. Deci cartea se potrivește mănușă din aceste puncte de vedere. Eu nu sunt extrem de mare amatoare doar de literatură americană, dar trebuie să recunosc că unii dintre autorii americani reușesc să creeze niște fresce sociale extrem de bine conturate și plauzibile, la fel de întâmplă și în ... Să ucizi o pasăre cântătoare  (eng: To kill a mockingbird ), de Harper Lee.  Am  mai avut tangență cu acest roman în liceu, atunci am citit mai puțin de jumătate și...

Mă plimb agale din când în când prin magazinele mari de haine, spun mari și mă refer la brand-urile alea ultra-cunoscute. Mi-am făcut un obicei din a intra în magazine pentru că, vorba aia, vreau să arunc un ochi mic și ager. Mă uit ce mă uit printre haine care ar încăpea doar în vise pe mine, sau la haine cu prețuri piperate și zbang, începe o piesă extraordinar de ritmată în difuzor. Nu o știu, of, ce mă fac??? , scot repede ocoșfonul (via Mircea Bravo), activez datele mobile și pornesc Shazam-ul.  Vai, e zgomot de fond.  Nu-i bai, mă duc mai aproape de difuzor. Sunt ciudată? I know but the song is great. I can't miss it. Și aștept cu ocoșfon-ul în mână în timp ce Shazam rulează Listening. EU: Ei ceapa ta, desfundă-ți microfonul și spune-mi ce melodie e asta, că e prea faină!  Shazam: Still Listening. Eu: Te rog, te rog mai repede că se termină melodia. Of oameni buni, vă rog nu mai frunzăriți atâta umerașele alea, știu că e discount 50%, dar melodi...

O iubesc pe Isabel Allende pentru scrierile ei, o spun acum și oricui mai întreabă. :) Cărțile ei sunt o adevărată desfătare, indiferent de moment.  Incipit "Irina Bazili a început să lucreze la Lark House, care se afla în Berkeley, la margine, în anul 2010. Avea 23 de ani împliniți și prea puține iluzii, căci de la 15 tot schimbase locuri de muncă în mai multe orașe." Despre carte Irina Bazili se angajează la căminul de bătrâni, Lark House, unde, deși foarte tânără, devine angajata cea mai iubită. Ajunge asistenta personală a Almei Belasco. Cartea este structurată pe mai multe planuri, fiecare personaj are propria poveste foarte bine construită.  Irina Bazili este o tânără de origine basarabeană, cu un trecut marcat de lipsuri în țara natală, părinți alcoolici în SUA și un tată vitreg care o folosește în pornografie infantilă. În celălalt plan aflăm povestea Almei Belasco (acum vârstnică în Lark House), de la micuța evreică trimisă de părinți ...

În doisprezece august s-a încheiat una dintre cele mai interesante experiențe ale mele, tabăra ecumenică din Loreto (Italia) și vizita la câteva obiective turistice și spirituale din această țară. Pe acolo am surprins câteva cadre cu care mă mândresc, chiar dacă mândria nu este o virtute, sunt bucuroasă de munca mea și vreau să v-o împărtășesc prin intermediul fotografiilor. :) Vederea de la geamul camerei în care am fost cazată. Era un așezământ de călugărițe, zidurile par desprinse dintr-un roman de-al lui Marquez, chiar dacă el era sud-american. Centrul istoric al orășelului Loreto, în imagine se văd zidurile Bazilicii Casa Sfântă. Zidurile masive și înalte ale centrului orașului, mi-au tăiat respirația. Slujba ecumenică din Bazilica Santa Casa a fost o experiență de neuitat. Sonoritatea și arhitectura clădirii sunt impresionante. Instantaneu surprins la una dintre Rugăciunile Luminii din campus. Ne-am rugat pentru unitate, sănătate și credință. ...

O să vină și primăvara, Bandini, o carte emoționantă ce prezintă drama unei familii de imigranți italieni din Colorado. Soții Bandini și cei trei fii: Arturo, Federico și August. Despre carte și autor Titul original, Wait until spring, Bandini . An publicare: 1938. Fante este un scriitor și scenarist american de origine italiană. Este foarte cunoscut datorită romanului său Întreabă praful , titlu original Ask the dust . Majoritatea romanelor sale sunt o parte autobiografice. La fel ca Arturo, și Fante s-a născut într-o familie de imigranți italieni și a făcut primii ani de studiu la o școală catolică. Recenzie carte și personaje "Se apropie spulberând zăpada afânată sub pași. Era un bărbat scârbit de viață. Îl chema Svevo Bandini și locuia la câteva sute de metri în josul străzii. Îi era frig și avea pantofii găuriți. În dimineața aceea îi astupase pe dinăuntru cu bucăți de carton rupte din cutia de macaroane. Macaroanele din cutie nu erau plătite. Se gândise l...

Astăzi simt nevoia să abordez un altfel de subiect față de cum v-am obișnuit pe blog. Scriu despre voluntariat. M-am lovit adesea de persoane reticente și chiar neînțelegătoare când le povesteam că aleg să fac voluntariat în anumite instituții. De ce să faci ceva pentru care nu ești plătit?   este întrebarea de care mă lovesc adesea. Îți spun eu de ce, am o listă întreagă: Pentru că ajuți. Dacă acesta nu este un motiv suficient de bun, fii atent la următoarele. Pentru că te dezvolți personal. Pentru că ajungi să cunoști oameni din domeniul în care faci voluntariat. Acum voluntariat nu înseamnă doar să mergi și să servești masa unor persoane ale străzii, acum ai ocazia să faci voluntariat în instituții care vizează și alte domenii. Pentru că dacă ești tânăr înseamnă că ești în perioada de formare, poate la liceu sau la facultate. Să nu te aștepți ca imediat după ce termini școala să îți sara angajatorii cu job-uri, doar pentru că tu ai fost student și ai trecut exame...

Ieri am terminat de citit romanul Vanessei Diffenbaugh, și anume, Limbajul florilor . E drept că m-am lălăit ceva cu lectura, ba nu aveam timp, ba nu aveam chef, cu toate că mi-a plăcut mult cartea. Romanul o are ca protagonistă pe Victoria, o fată crescută în orfelinat și pasată de la o familie la alta cu scopul de a fi adoptată. Nu reușește să se acomodeze nicăieri și este mereu trimisă la orfelinat, până când o femeie singură se decide să o ia în custodie. La început copila de zece ani speră cu orice preț că va fi din nou trimisă la casa de copii, dar cu timpul se acomodează în casa lui Elizabeth, iar aceasta o consideră ca pe propria fiică. În timpul petrecut la această femeie, Victoria învață, printre altele, limbajul florilor. Limbaj pe care Elizabeth îl folosea ca să comunice cu sora de la distanță cu sora ei, Catherine, fără ca mama lor să le descifreze semnificaţiile. Limbajul florilor a fost folosit încă din Epoca Victoriana pentru a transmite mesaje codate, fie...

"Ne trăim viaţa ca apa care curge la vale, mergând într-o direcţie, până ne izbim de ceva care ne forţează să găsim un nou curs." Memoriile unei gheișe de Arthur Golden este un  bildungsroman, care urmărește viața unie fete, înainte și după ce aceasta devine gheișă. Romanul are caracter autobiografic, Chiyo (Sayuri) este cea care își povestește viața, narațiunea este la persoana întâi.  Viața fetei este una foarte grea, se naște într-un sat sărăcăcios de pescari. La nouă ani este vândută împreună cu sora ei mai mare  de propriul lor tată. Sayuri ajunge într- o okiya, o casă locuită de gheișe și  tinere care se pregătesc pentru această meserie.  "Nu devenim gheişe pentru a urma destinul. Devenim gheişe pentru că nu avem de ales." Acolo viața ei se înrăutățește, pentru început este servitoare, iar mai apoi ia lecții pentru a deveni gheișă.  Hatsumomo este gheișa principală a okiyei, de asemenea și personajul negativ al căr...

Să scrii e o artă. Să parcurgi de mai multe ori ce ai scris tu sau alții e și asta o artă. Una care cere răbdare și spirit critic, mai ales dacă e vorba de auto-cizelare și control. Eu nu am foarte mare răbdare să recitesc de prea multe ori ce scriu, mă uit atent să nu fie greșeli, deși multe îmi scapă, și trec mai departe.  Vladimir Nabokov spunea că " Un cititor bun, un cititor important, un cititor activ şi creativ este un re-cititor." Spun că are dreptate. Eu citesc, dar nu destul. Nu am citit atât de mult în cât să îmi permit să recitesc anumite opere, nici măcar cele care mi-au mers la suflet. Vreau să cred că doar peste ani și ani voi fi în stare să recitesc anumite opere (după ce voi fi citit destul), astfel încât re-lecutrarea lor să fie un deliciu ca la început. E foarte adevărat că nu e o treabă ușoară să-ți găsești cărțile potrivite, cele care îți vor face plăcere să le citești... consider că dacă citești o carte pe care toată lumea o citește, fără ca pe tin...