miercuri, 8 mai 2013

Coliba unchiului Tom-Harriet Beecher-Stowe (recenzie)



                                   



"Coliba unchiului Tom era o bojdelucă de lemn, în apropiere de conac, cum obișnuiau negrii să numească locuința lor"
Titul original: Uncle Tom's Cabin.

Beecher-Stowe.jpgHarriet Beecher-Stowe s-a  născut în anul 1811 în Connecticut ca fiică a unui preot. Stowe a fost o aboliționistă înfocată și susținătoare a demersurilor pentru eliberarea sclavilor afro-americani. Romanul său Coliba unchiului Tom a făcut-o celebră pe autoare.Când a întâlnit-o pe Stowe, Abraham Lincoln i-a spus: „Deci aceasta este mica bătrână ce a început acest nou război!”.Autoarea a publicat la început romanul sub forma unor povestiri într-o revistă, cititorii erau tot numeroși și mai interesați de aceste povestiri astfel încât s-a hotărât să publice o carte. Datorită tematicii, Harriet Beecher-Stowe și-a atras dușmani, locuitori din Sudul Americii care nu erau de acord cu abolirea sclaviei. 


 Coliba unchiului Tom redă povestea tragică a unor negri ținuți drept sclavi pe plantațiile din America. Personajul principal este un om de culoare plin de calități, ascultător și foarte credincios. Probabil, credința a moștenit-o de la autoare. Domnul Shelby, stăpânul plantației pe care trăia Tom împreună cu familia sa, este nevoit să vândă câțiva din sclavi pentru a scăpa de datorii. Acesta decide ca Tom și băiețelul unei sclave pe nume Eliza să fie vânduți unui negustor. Femeia hotărăște să fugă pentru a nu fi nevoită să se despartă de copil, dar Tom se supune voinței stăpânilor și merge cu negustorul. 
Pe un vapor Tom este observat de o fetiță pe nume Eva, bărbatul îi salvează viața fetiței la un momentdat când aceasta cade în apă. Drept recunoștință, dar și datorită insistențelor copilei, Tom este cumpărat de tatăl Evei-Saint Clare- și merge împreună cu aceștia la reședința lor din New Orleans. 
În această etapă emoționantă a vieții sale, Tom devine o pildă pentru stăpânul său și un adevărat companion pentru micuța Eva, o fetiță foarte credincioasă și plină de bunătate. Aș putea spune că autoarea se transpune în pielea acestui mic înger pentru a-i proteja pe cei oropsiți.
 Ceilalți sclavi și chiar și stăpânul sunt adesea uimiți de pasiunea Evei și a lui Tom pentru studiul Bibliei, chiar dacă Tom nu știe citi prea bine, Eva îl ajută. Mama Evei este o cucoană arogantă și egoistă care se gândește doar la propria persoană și inventează diferite boli pentru a-i atrage atenția lui Saint Clare. Aceasteia nu-i pasă că propria ei fiică se îmbolnăvește și până la urmă moare.
Problema sclaviei este adesea dezbătută în roman prin prisma personajelor Saint Clare și a verișoarei acestuia, mătușa Ophelia, o englezoaică  în vârstă chemată să conducă treburile în casă. 
Planurile sunt alternante și destul de alerte, pe lângă soarta unchiului Tom suntem înștiințați și de soarta Elizei, care se refugiază în diferite locuri pentru a scăpa de sclavie și pentru a-și putea crește copilul. Se reîntâlnește cu soțul ei, George, un sclav fugit și el de pe o altă plantație. Cei trei reușesc să ajungă în Canada unde devin oameni liberi și responsabili de propria lor soartă. 
Între timp, unchiul Tom are parte de noi probleme, după moartea Evei, Saint Clare zdruncinat de pierderea singurului copil, este și el ucis într-o încăierare. Din cauză că actele pentru eliberarea unchiului Tom n-au fost făcute de Saint Clare cât încă era în viață, Tom este din nou vândut...
 Noul stăpân al lui Tom, Simon Legree, este un om brutal și nemilos. Eroul nostru ajunge în Louisiana pe o plantație unde este însărcinat să supravegheze munca sclavilor și chiar să biciuiască alți negri. Sarcină pe care Tom nu o îndeplinește. 
De asemenea Legree încearcă să-l determine pe Tom să-și renege credința. 
Soarta lui va fi una tragică, asta aflăm peste câțiva ani în momentul în care soția lui Tom, eliberată din sclavie și-ar dori să-și răscumprere soțul. 
Acțiunea romanului este una foarte complexă, viața sclavilor și încercarea aboliționiștilor de a-i elibera este larg relatată, pe lângă asta, acțiunea este de asemenea împresărată cu pasaje biblice și versuri din cântece metodiste. Din aceste pasaje și din credința oarecum exacerbată a Evei și a unchiului Tom ne putem da seama de convingerile religioase ale autoarei. 
Soarta lui Tom este pusă în antiteză cu soarta sclavei fugare, Eliza, care se salvează din robie împreună cu soțul și fiul ei.
 Adevărul e că acest roman este plin de pilde din care oricine poate învăța, m-a enervat puțin faptul că avea prea mult legătură cu religia, nu că am ceva împotrivă, dar nu prea mă atrag cărțile de acest gen, în care cineva își exprimă intens credința. Sunt de părere că credința este ceva personal și nu ar trebui să îi obosești prea mult pe ceilalți cu ea. E a ta și atât. :)  E legătura ta cu Divinitatea și ceilalți n-ar trebui să fie implicați.E ca și cum împrăștii prin cartier pliante de care alții nu sunt interesați. Nu spun că poate alții nu sunt interesați, e strict părerea mea. Poate  vor fi persoane care vor  aprecia și aceste pasaje.  
În fine, trecând peste aceste aspecte, cartea esta bună, cu personaje bine realizate și acțiune bine conturată.I-aș acorda un 7/8 din 10. Eu una am citit-o destul de târziu, având în vedere că e recomandată  copiilor și pre-adolescenților. Am găsit o grămadă de variante pentru copii, repovestite, în bibliotecă și mă mir. Nu știu în ce măsură sunt copii capabili să conștientizeze ideea de sclavie și  problemele sclavilor. E foarte dificil să te transpui în pielea unui om aflat într-o situație de acest gen. 
Cu toate acestea pot și copii învăța multe din Coliba unchiului Tom , sper ca recenzia mea să vă folosească și să vă convingă să citiți cartea în întregime, dacă nu, sper ca măcar să vă îmbogățească puțin cultura. :) 
N-am mai postat de multă vreme o recenzie de carte, stau cam prost cu timpul și vă rog să mă iertați. 

14 comentarii:

  1. N-am citit cartea ... si nici nu cred ca o sa o citesc. Mai ales cand mi-ai zis de suprasaturarea religioasa ... sub nici o forma.
    Nu stiu de ce nu am fost prea incantata de literatura americana. Cu mici exceptii (Mark Twain, Margaret Mitchell ... si inca unul s-au doi) mi se pare ... neatragatoare chiar daca autorii sunt cotati ca mari scriitori. Hemingway, Dreiser, Cooper, Washington etc. nu au reusit sa ma acapareze.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu sunt mare amatoare...mai ales de literatura clasica amatoare. Ce contemporana mai merge. :)
      Esti haioasa, te-ai convins sa nu dai nici o sansa cartii, e oarecum pacat...poate ti-ar place facand abstractie de aspectele religioase.

      Ștergere
    2. Intrebarea mea ar fi , Tom moare in final ?

      Ștergere
    3. Scrie si in rezumat, l-am facut cam amanuntit si urmareste toata cartea.Da, Tom moare inainte de final, sotia sa ar fi vrut sa-l rascumpere, ea se eliberase din scalvie.

      Ștergere
  2. Eu am citit cartea când eram mai mică, prin clasa a șasea, iar acum nu-mi mai amintesc mai nimic din ea. Nu cred că am conștientizat prea mult pe atunci că romanul aduce în discuție problema sclaviei. Am observat într-adevăr că acest gen de cărți conțin o serie de aspecte pe care nu le remarci, copil fiind, însă ca adult te pot surprinde. Mă rog, aici e vorba și de diferențele culturale: evident că un copil american va învăța mai mult din această carte decât unul român. Nu ar strica o reîmprospătare a lecturilor copilăriei... dar asta mai încolo. ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spuneam eu ca am citit-o tarziu, sau tu ai citit-o devreme :))

      Ștergere
  3. Le me am citit-o!Întotdeauna mi-au plăcut cărţile astea despre negrii şi despre sclavi sau despre evrei.Nu ştiu,mă uimeşte cât de malefică poate să fie mintea umană uneori..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mda...e trist ca s-a intamplat asa si ciudat ca asta (violenta) ne atrage uneori... :|

      Ștergere
  4. Eu tot prin clasa a cincea, a sasea am citit-o. Tin minte ca am plans, si am plans...Aproape ca uitasem de ea, am sa o recitesc, sunt curioasa cat o sa ma emotioneze acum.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce carte frumoasă! Partea interesantă este că eu nu am citit-o când eram copil. Am făcut cunoștință cu această carte împreună cu fiica mea. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur sa aud. Sigur fiicei tale i-a placut si e un lucru bun sa invatam de mici sa ne placa lectura. :D

      Ștergere
  6. Am citit cartea si mi se pare interesanta

    RăspundețiȘtergere
  7. este o carte cu un subiect interesant.

    RăspundețiȘtergere
  8. Este o carte foarte frumoasa, foarte interesanta. Merita citita! :)

    RăspundețiȘtergere

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)