Prima zi de școală fără mine



Mâine începe un nou an școlar...primul an școlar în care eu nu mai sunt elevă. Primul an școlar în care eu voi dormi probabil la ora șapte.
UntitledȘtiu că tare greu mă trezeam în timpul școlii dimineața, la baie mai moțăiam câte zece-cinsprezece minute, mai ales în clasele primare. Atunci mama se enerva și mă îmbrăca ea în timp ce eu moțăiam pe wc... ce vremuri. Mă trezeau în fiecare dimineață cu câte un pahar de cacao. Mă trezeam adesea doar ca să beau cacao, altfel probabil nu m-aș fi trezit. Uneori adormeam cu gândul la paharul de cacao cu lapte de a doua zi. Câteodată beam paharul cu cacao și adormeam la loc până venea tata nervos să mă mai trezească odată.
Îmi amintesc ciorapii cu chilot pe care eram nevoită să-i port pe sub haine, ciorapi care mă gâdilau și îmi dădeau mâncărimi. În interior nu-i suportam, dar afară îmi prindeau bine, mai ales cât ținea drumul spre școală. Clasele primare și generala au fost ani de școală în care eram mai mult absentă, nu prea eram implicată în ce se întâmpla în jur. De obicei observam, eram acea prezență timidă și discretă care nu părea că va realiza ceva ieșit din comun. Realizări am avut și aș fi avut mai multe, dar  nu excelam la ce era mai important, adică matematica... eram un copil slăbuț la această materie. Mereu am fost slabă la matematică.
În schimb la desen, lucru manual sau literatură eram destul de bună. Îmi plăcea să recit poezii și o făceam cu mare drag la serbări. În generală am ajuns să cânt în corul școlii, au fost anii mei de glorie... mi-a plăcut mult. Din păcate n-am fructificat și nici continuat această pasiune și am înțeles că vocea se cam pierde dacă nu e exersată.
 De Crăciun colindam pe la primărie, televiziune și mai primeam și cadouri, era frumos. Toți se bucurau să ne vadă și să ne asculte cântând.
În liceu am continuat cu școala până am descoperit teatrul, a fost plăcut să-mi petrec orele de după școală pregătind piese de teatru împreună cu alți elevi, chiar dacă eu eram printre cei mari.
Au trecu acești ani și sunt conștientă că nu se mai întorc... îmi e dor și aș fi vrut să fac mai mult...deși nu prea am mari regrete. În ce mi-a făcut plăcere m-am implicat, cu oamenii cu care rezonam țineam legătura și ieșeam chiar dacă destul de rar. Probabil că de asta erau ieșirile mai speciale.
Acum nu știu ce urmează...
Vouă vreau să vă urez un an școlar fructuos și plin de realizări! Vă sfătuiesc să nu stați pe tușă când se ivește o oportunitate. Scrieți în revistele școlii voastre, faceți teatru,dans, cor,desen,șah,matematică,literatură, practicați un sport în școală. Faceți ceva extra-școlar, o să vă prindă bine, vă veți distra, veți întâlni oameni care au aceleași pasiuni ca voi. :)

Comentarii

  1. Mulţumim mult, Bia! ^^
    Ai aimintiri foarte frumoase şi amuzante legate de generală şi liceu :D.

    RăspundețiȘtergere
  2. Uff, cunosc sentimentul. E așa de nedrept cum lucrurile se schimbă și noi rămânem pe dinafară. Nu m-ar deranja să iau încă o dată liceul de la capăt.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fruntea sus, sigur si in facultate vom crea amintiri grozave. :)

      Ștergere
  3. Heiii, sa va vaitati cand o sa terminati facultatea. pana atunci ... inca mai aveti scoala de facut si viata frumoasa inainte. studentia e superba, daca gasesti colegii potriviti. si e imposibil sa nu gasiti.

    RăspundețiȘtergere
  4. la mine e o chestie tare ciudata. de cand nu mai sunt eleva (5 ani - holy shit), ma bucura nespus 15 septembrie. imi vine sa cumpar rechizite si zambesc ca proasta cand vad copii mici cu flori. 1 octombrie ma lasa rece insa :))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)