marți, 2 martie 2010

Primavara, eu Ioana si micul David

Azi a fost o zi frumoasa, dimineata s-a luminat devreme, a fost placut si in pauze in curtea mica a scolii.
Nu a fost clad, dar a fost bine.
Dupa scoala am iesit la o hoinareala prin parc impreuna cu Ioana (cea din poza) .
Ne bucuram de sosirea primaverii si depanam amintiri, din tabra, din scoala generala si din spital, noi avem multe in comun :)), pe langa si "pitici" pe creier. Materia cenusie din cap difera de la om la om, a noastra in schimb e plina de "pitici" care au idei traznite si se bucura de viata.
M-am bucurat de mugurii neinfloriti ai pomilor, de leaganul din parc impreuna cu Ioana, de asfaltul rece de langa statuie. Dar mai ales ne bucuram ca suntem inca doar niste copii si ca putem sa ne putram "ca copii".
Ne-am dat pe leagan cat de tare am putut, ne-am distrat, ne-am intrecut in inaltime si viteza.
Intre timp, vine langa mine un copilas blond cu ochisorii albastri si seriosi, ma opresc, imi zice:
"Sa ma dai si pe mine asa de tare, cum te dai tu!", ma uit mirata la el si ii cedez locul pe hinta.
Incep sa il dau, era sa cada, i-am zis sa se tina bine, l-am intrebat cum il cheama si cati ani are, raspunsul a fost David si mi-a aratat sase sau sapte degete, eram prea distrata si ocupata ca sa le numar.
In cele din urma, Ioana il da pe David pe hinta, intre timp apare un prieten de-al lui si pleaca amandoi sa se mai joace putin.
Am vazut-o pe bunica prietenului lui , dar nu i-am vazut pe nici unul dintre parintii lui David sau pe cineva care sa se intereseze de el... era singur, alerga de la un copil la altul.
Ii voia pe toti ca prieteni ai lui, chiar si pentru cateva minute.
In fine, parasim locul de joaca si mai facem cateva ture prin parc, ne asezam pe o banca si il vedem din nou pe David cum intinde mana dupa vata de zahar de la niste tineri de varsta mea si a Ioanei. O tipa ii intinde o imbucatura, pe care baiatul o ia si o mananca, mai cere, ii mai da...
Se facuse rece, ne pregateam sa mergem spre casa, il vedeam pe micul nostru amic cum se uita la toneta cu vata pe bat si pop corn.
O femeie il vede, ii da vanzatoarei bani si ii ia lui David o vata pe bat, aproape cat el de mare.
Copilul pleaca multumit cu premiul lui dulce si lipicios. Nu am vazut unde a mers, sau daca avea pe cineva...
Am ramas nedumerita in privinta lui...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)