duminică, 14 august 2016

Am fost acolo - O săptămână în Italia

În doisprezece august s-a încheiat una dintre cele mai interesante experiențe ale mele, tabăra ecumenică din Loreto (Italia) și vizita la câteva obiective turistice și spirituale din această țară.
Pe acolo am surprins câteva cadre cu care mă mândresc, chiar dacă mândria nu este o virtute, sunt bucuroasă de munca mea și vreau să v-o împărtășesc prin intermediul fotografiilor. :)



Vederea de la geamul camerei în care am fost cazată. Era un așezământ de călugărițe, zidurile par desprinse dintr-un roman de-al lui Marquez, chiar dacă el era sud-american.


Centrul istoric al orășelului Loreto, în imagine se văd zidurile Bazilicii Casa Sfântă.


Zidurile masive și înalte ale centrului orașului, mi-au tăiat respirația.


Slujba ecumenică din Bazilica Santa Casa a fost o experiență de neuitat. Sonoritatea și arhitectura clădirii sunt impresionante.


Instantaneu surprins la una dintre Rugăciunile Luminii din campus. Ne-am rugat pentru unitate, sănătate și credință.


 Eliberare. Colega mea de cameră se bucura de priveliște.


Santa Casa pe timp de noapte. Interiorul și exteriorul sunt de-a dreptul grandioase, indiferent de noapte sau zi.



Intrarea în cimitirul eroilor din Loreto


Cimitirul

Steagurile din Campusul Ecumenic Ioan Paul al II lea, unde am avut activitățile



Peisaje din San Marino, am făcut un scurt popas și acolo.




Imagini cu fațada Bisericii Sfânta Iuliana și imagini din interior.


Bazilica Sfântul Anton din Padova. M-a amuzat că la intrarea în bazilică stătea un polițist vestimentar care nu permitea oamenilor prea descoperiți (cu pantaloni prea scurți sau în maieu) să intre în clădire. De altfel, fotografiatul în interior a fost interzis. O turistă s-a încăpățânat touși să filmeze , chiar dacă un paznic i-a făcut observație.
Lângă mormântul Sfântului Anton se strâng zilnic sute de pelerini din întreaga lume. Aceștia îl roagă pe Sfântul Anton să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru ei. Mărturie stau fotografiile cu bolnavii sau oamenii în nevoi pe care Sfântul Anton le primește lângă mormântul său.

Am rămas surprinsă de cele întâlnite în Italia, și sper să repet experiența, ba chiar să văd locuri noi. :)
Sfinte Anton, roagă-te pentru noi!

6 comentarii:

  1. Vaii, ce experiențe frumoase! Pozele sunt de-a dreptul fascinante! Întotdeauna mi-am dorit să vizitez Italia, dar mai ales Franța, mi se par două țări scoase din basme. ^.^
    Lecturi frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  2. Breathtaking!:) Loreto este dedicat Fecioarei Maria!
    http://www.sacred-destinations.com/italy/loreto-holy-house
    https://www.youtube.com/watch?v=2hswvJ2uurk
    http://www.catholictradition.org/Mary/loreto1.htm
    https://www.youtube.com/watch?v=led2Nyx9x6w

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, așa este! Bazilica e superbă și odată intrat înăuntru, se simte prezența lui Dumnezeu. :)
      Vizita la Santa Casa a fost o experiență pe care n-o voi uita curând, iar tabăra ecumenică în care am fost este un prilej minunat de interacțiune inter-confesională. :D

      Ștergere
  3. Ce poze frumoase! Mi s-a făcut ”pielea de găină” la poza cu steagurile. Îmi place așa mult să văd unitate și cooperare între state, fie ea și la un nivel mai mic.
    Ce interesant e cimitirul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost o experiență frumoasă. În cimitir sunt înmormântați soldați polonezi căzuți la datorie în al doilea Război Mondial.

      Ștergere

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)