sâmbătă, 24 iunie 2017

Sânzienele și zestrea noastră



Tradiția urbană născută prin 2013 într-un mediu propice culturii și  păstrării tradiției străbune cere ca astăzi fetele să îmbrace o ie, o bluză cu motive tradiționale românești.
Româncele din diaspora, ce-i drept, și chiar și românii, au fost incredibil de receptivi la această inițiativă, așa că de câțiva ani încoace mediul online se umple cu fotografii de-ale românilor ce-și poartă zestrea. 
Încă există fete și femei de vârsta mea, sau mai învârstă, care au fost binecuvântate cu cel puțin o bunică ce le-a cadorisit cu ia din tinerețile ei. Altele, ca mine, și-au cumpărat ia din piață. 

Îmi place ideea de analiză a vestimentației din țara noastră, din ce am citit, am aflat că hainele românilor erau ornamentate cu simboluri ce reprezentau natura. Forme geometrice adesea pre-creștine, întâlnite la geto-daci, dar și în alte popoare (1).
 Vreau să vă explic, în câteva cuvinte, ce forme aveam preponderent pe îmbrăcăminte:

Rombul  recunoscut foarte bine în arta lui Brancuși și mai ales coloana Infinitului reprezentând uniunea dintre cer și pâmânt, el găsindu-se cu precădere atât în portul tradițional cât și în sclupturi, vase, picturi bicericești. Alte motive geometrice întâlnite sunt: cercul, spirala, unghiurile, hașurile (ce reprezintă apa).

Românii și-au ilustrat și activitățile zilnice sau lucrurile importante din viață pe haine: Soarele (adesea găsit sub formă de cerc, sau floarea-soarelui. Simbolul este unul ancestral și reprezintă conexiunea cu divinitatea), Florile sau vegetația (reprezintă viața, trăinicia, abundența și adesea meșteșugurile din zona în care erau făcute hainele, de exemplu simbolul viței de vie),.

Cromatica avea și ea un rol extrem de important, culorile deschise sau vii erau purtate de tineret, de fete nemăritate, aflate la început de drum. Culorile mai sobre erau întâlnite pe iile femeilor măritate.
De asemenea, anumite culori erau preponderente în diferite zone geografice: auriul și verdele în zonele de câmpie, maro și roșul în regiunile muntoase. 


Ziua de 24 iunie n-a fost  întâmplător aleasă de Comunitatea La Blouse Roumaine pentru a sărbători Ziua Universală a IEI. Românii au la această dată două sărbători, una religioasă, naștere Sfântului Ioan Botezătorul și una din popor, Sânzienele sau Drăgaica. 

Sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un străvechi cult solar şi se mai numeşte în unele locuri şi "Cap de vară" sau "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 - 22 iunie) sau la Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Deci, 24 iunie este o dată importantă pentru noi, avem trei motive de bucurie, trei motive de sărbătoare: nașterea lui Ioan Botezătorul, Sânzienele și ia, costumul nostru din zestrea străbună.

Japonezii au chimono, indiencele sari, iar românii au ia. 

Voi ce purtați azi? 😃

Surse:

http://www.mediafax.ro/life-inedit/noaptea-magica-de-sanziene-credinte-obiceiuri-traditii-16509561

https://www.florideie.ro/blog/ce-semnificatie-au-simbolurile-brodate-pe-ii/

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=734:portul-popular-de-s%C4%83rb%C4%83toare-%C3%AEn-bihor&Itemid=201

5 comentarii:

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)