Dacă aș rămâne (If I stay) - Gayle Forman

Mia este o violoncelistă tânără, născută dintr-o familie cu un tată muzician. Singura diferență dintre muzica Miei și muzica tatălui său este că Mia cântă muzică clasică, iar tatăl ei este fost membru al unei trupe  de punk.

Mi-am susținut primul recital când aveam zece ani. Deja cântam la violoncel de doi ani. (...) Când i-am anunțat pe mama și pe tata că urma să devin violoncelistă, amândoi au izbucnit în râs.
Studioasă și perseverentă, viața Miei decurge liniștit până se îndrăgostește de un absolvent de liceu cu un an mai mare decât ea. Adam și Mia încep o frumoasă poveste de dragoste ca între muzicieni, ea violoncelistă, el cântăreț de rock.

Cursul vieții fetei este scindat într-o zi de iarnă, când împreună cu mama, tatăl și fratele ei mai mic Teddy, Mia  urcă în mașină și pornesc în vizită la niște rude. Poleiul și stratul subțire de zăpadă de pe șosea fac ca o camionetă să dea peste mașina familiei.


Supraviețuitoare, Mia observă locul accidentului, mașina zdrobită, echipajele de poliție și ambulanță la treabă. Doar că nu cum ne imaginăm, adolescenta realizează că ea însăși are traumatisme foarte grave și intră în comă, devenind un martor  tăcut al tragediei.

O grămadă de lucruri sunt în neregulă cu mine.
Se pare că am un plămân colabat. Splină ruptă. Hemoragie internă, din sursă necunoscută. Și cel mai grav, contuzii ale creierului. Mai am și câteva coaste rupte (...)
Cartea pune personajul principal într-o perspectivă interesantă, cea a personajului narator martor. Oarecum, chiar dacă ea povestește, este înafara acțiunii, din timp în timp apărând anumite flashback-uri care ne propulsează în trecut.

În dimineața aceasta, am plecat cu mașina, împreună cu familia mea. Și acum mă aflu aici, atât de singură cum n-am fost niciodată.

Scriitura lui Gayle Forman este extrem de bună, privirea generală din care este scris romanul m-a impresionat. Există nenumărate mărturii de-ale persoanelor revenite din comă. Mulți împărtășesc ceea ce au simțit, ce au văzut și disperarea sau liniștea care i-a copleșit.
Mia este conștientă de starea ei, de desprinderea de corp. Nu o doare nimic, își vede familia și prietenii venind ca într-un pelerinaj la căpătâiul ei, în spital. 
Marea  alegere pe care trebuie să o facă este dacă să rămână, sau dacă să moară.

Înteleg acum că este uşor să mori. Să trăiesti este greu.
Un alt citat emblematic al cărții este:
Orice ai alege, câştigi. Orice ai alege, pierzi. 


Să vă spun părerea mea 

Situația dată m-a ținut cu sufletul a gură pânăăăă ( nu, nu mi s-a stricat tastatura) la finalul cărții și încă sunt extrem de surprinsă, ba chiar bulversată de modul în care se termină.
Dacă aș rămâne, este genul acela de roman în care dragostea învinge, cu un sunet subtil de violoncel în surdină. Ceva în acordurile lui Yo Yo Ma, violoncelistul care este adesea pomenit în carte, un soi de idol al Miei în materie de muzică.
Dacă aș rămâne este un roman destul de muzical (dacă o carte poate să-ți cânte), autoarea face tot felul de trimiteri muzicale spre trupe de rock, punk, dar pomentește și de o grămadă  compoziții clasice. Asta e de-a dreptul grozav.

Voi ați citit cartea?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)

Postări populare de pe acest blog

Notre-Dame de Paris-Victor Hugo

Lorelei- Ionel Teodoreanu

Scrisoare de dragoste - Mihail Drumeș