sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Râdem împreună




Cred că mii de atei s-au rugat lui Dumnezeu în momentele de cumpănă. 


De câte ori n-ați întâlnit curajoși care își bat joc și râd de tot ce ține de Dumnezeu?! Eu am întâlnit prea des și mi-am dat seama că ei au nevoie doar de un necaz ca să înceteze cu râsul , de la râs la plâns e un pas mic. De la râsul la adresa lui Dumnezeu până la a-l implora cu lacrimi la necaz e un pas mic și deloc relevant. Oare la disperare Dumnezeu o fi mai săritor? De fapt, cui îi place să fie luat în râs, nu stai niciodata în preajma oamenilor care te iau în râs, la fel nu stă nici Dumnezeu prea aproape, bănuiesc. Dar când peste batjocoritori cad niște nenorociri și vin la tine implorând, mai mult ca sigur te duci să-i ajuți. Probabil că așa stă și cu Dumnezeu treaba. El e planul de rezervă, chiar dacă o viață întreagă ne-am distrat pe seama Lui. Nu trebuie să fii religios  ca să constați astfel de lucruri. Cred că mii de atei s-au rugat lui Dumnezeu în momentele de cumpănă.
Și așa suntem  mici și limitați, gândiți-vă cum ar fi să nu existe Divinitate. Nici nu vreau să mă gândesc, am fi sterpi, seci și n-am mai avea nimic de făcut după ce ne-am încheia treburile în piele, carne și oase.
Mai bine să nu le căutăm toată viața nod în papură celor care încearcă să se facă plăcuți lui Dumnezeu. Să ne vedem de treaba noastră și să ne rezumăm în a-l implora doar la necaz. Doamne dă să nu fie nevoie de aceste lucruri.
Cum ar fi ca și Dumnezeu să râdă de noi când îi cerem ajutorul? Ar fi crunt, nu? Și noi suntem de multe ori ironici cu cei ce ne ironizau iar apoi ne-au cerut ajutorul. Dacă ar proceda și Divinitatea așa?
Am realizat aceste lucruri când am ascultat melodia Reginei Spektor, când am citit un comentariu de la video. Vă sfătuiesc să-l ascultați. Pun mai jos versurile.



Engleză

No one laughs at God in a hospital
No one laughs at God in a war
No one's laughing at God
When they're starving or freezing or so very poor

No one laughs at God
When the doctor calls after some routine tests
No one's laughing at God
When it's gotten real late and their kid's not back from the party yet

No one laughs at God
When their airplane starts to uncontrollably shake
No one's laughing at God
When they see the one they love hand in hand with someone else
And they hope that they're mistaken

No one laughs at God
When the cops knock on their door
And they say we got some bad news, sir
No one's laughing at God
When there's a famine or fire or flood

But God could be funny
At a cocktail party when listening to a good God themed joke or
Or when the crazies say He hates us
And they get so red in the head you think they're 'bout to choke

God could be funny
When told he'll give you money if you just pray the right way
And when presented like a genie who does magic like Houdini
Or grants wishes like Jiminy Cricket and Santa Claus
God can be so hilarious

No one laughs at God in a hospital
No one laughs at God in a war
No one's laughing at God
When they've lost all they've got and they don't know what for

No one laughs at God
On the day they realize that the last sight they'll ever see
Is a pair of hateful eyes
No one's laughing at God
When they're saying their goodbyes

But God could be funny
At a cocktail party when listening to a good God themed joke or
Or when the crazies say He hates us
And they get so red in the head you think they're 'bout to choke

God could be funny
When told he'll give you money if you just pray the right way
And when presented like a genie who does magic like Houdini
Or grants wishes like Jiminy Cricket and Santa Claus
God can be so hilarious

No one laughs at God in a hospital
No one laughs at God in a war
No one laughs at God in a hospital
No one laughs at God in a war

No one laughing at God in a hospital
No one's laughing at God in a war
No one's laughing at God
When they're starving or freezing or so very poor

No one's laughing at God
No one's laughing at God
No one's laughing at God
We're all laughing with God


Română

Nimeni nu râde de Dumnezeu în spital
Nimeni nu râde de Dumnezeu în război
Nimeni nu-L ia în râs
Când e flămând, înfrigurat sau foarte sărac.

Nimeni nu-l ia în râs pe Dumnezeu
Când doctorul sună după ce a făcut niște analize de rutină
Nimeni nu-l ia în râs când s-a făcut foarte târziu
Și copii nu s-au întors de la petrecere.

Nimeni nu-l ia în râs pe Dumnezeu
Când avionul începe să se miște necontrolat
Nimeni nu-l ia în râs pe Dumnezeu
Când îl văd pe cel iubit de mână cu altcineva
Și speră că e vreo încurcătură.

Nimeni nu-l ia în râs
Când poliția bate la ușă lui
Și îi spune că are vești proaste, domnule
Nimeni nu râde de D-zeu
Când e foamete, incendiu sau inundații.

Dumnezeu poate fi amuzant
La o petrecere când se ascultă glume despre Dumnezeu
Sau atunci când nebunii supn El ne urăște
Și se înroșesc  de râs că ai impresia că se vor îneca.

Dumnezeu ar fi amuzant
Dacă îți promite bani pentru că te rogi corect
Și când e prezentat ca un magician ce vrăjește ca Houdini
Sau garantează dorințe ca Gimmini Greierul și Moș Crăciun
Dumnezeu ar deveni hilar.




(***)


Voi continua să traduc versurile și cu altă ocazie.Sper să fie cât de cât bună și apropiată de textul original.
 E târziu acum și nu vreau să fac gălăgie.
Așa că, dacă râdem să râdem în așa fel în cât să ni regretăm după. :) Să râdem împreună.

7 comentarii:

  1. Cu toţii îşi vor primii plata ce li se cuvine într-o zi.Până atunci trebuie ca noi să avem încredere în cel de sus şi să ne rugăm lui ca să ne salveze de la moartea veşnică.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu vreau sa ma gandesc ca dupa moarte va fi dupa fapta si rasplata...ar fi groaznic ca D-zeu sa fie atat de drastic.

      Ștergere
  2. E amuzant cum toți devenim brusc creștini atunci când dăm de necaz; dar știi, poate că e și acesta unul dintre motivele pentru care se spune că suferința nu e o pedeapsă, ci un dar de la Dumnezeu. Pentru că așa își dă seama omul de condiția lui și își întărește credința.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hm...nu m-am gandit, poate ca asa e. Nimeni n-are nevoie de Dumnezeu decat la necaz si din pacata daca il trecem cu bine putini ne amintim sa multumim. E trist. Nu spunem multumesc nici prietenilor prea des.

      Ștergere
  3. o idee , o teorie imaginara (si totusi geniala si aparent adevarata , reuseste sa te pacaleasca) cu , despre dumnezeu gasiti in diavolul memnoch de anne rice
    parerea mea e ca cei care gresesc isi primesc pedeapsa si trebuie sa invete din ea de aceea o si primesc ,atei sau nu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E ca principiul reactiunii din fizica:"Orice actiune are si o reactiune".

      Ștergere
  4. Situatia prezentata are o optica absolut crestina in care elementul cheie este chiar cel folosit de biserica (in general) pentru manipularea celor multi si anume frica: frica de necaz, absenta protectiei, singura spreranta a umanitatii vrand sa fie aceea intr-o continuitate promisa, culminand cu minimizarea importantei prezentului, vietii pe pamant in raport cu posibila continuitate.

    Frica este unealta cea mai veche a manipularii si a subjugarii, fie ca este vorba de umanitate sau de animale. Obisnuim sa ne distram la circ cand animalutele executa tot felul de acte ghiduse ignorand faptul ca in spatele spectacolului se afla de fapt frica, iar faptul ca oamenii pretind a crede in ceva ce le-a fost impus prin crima ni se pare normal, stramosesc si element vital al existentei noastre.

    Acum, a ironiza sau a apara vreo divinitate, se intelege construita in limitele mintii umane - caci divinitatile pamantenilor sunt construite de catre acestia in functie de limitele celor care au putere de decizie si dorinta de a mai adauga sau a indeparta ceva acestei zeitati - eu consider ca este un act destul de imatur, o pierdere de vreme si un mod de a-i indeparta pe oameni de la o reala implicare in dezvoltarea individuala si, se intelege, sociala - culturala si psihologica.

    Oricat ne-ar place sa-l aparam sau sa ne imprietenim - din interes, se intelege - cu un Dumnezeu, este limpede ca nu poate fi vorba decat despre un zeu ridicol daca ne mai si merge. Pretindem ca-l iubim si ne falim ca vom fi protejati ba chiar ca ne promite si vesnicia, iar pe cei care isi permit sa il ironizeze i-am arunca direct in iad sau poate am vrea sa-i vedem taras grapis implorand ajutor - nu stiu daca asta e chiar iubire... Eu una nu concep iubirea de felul acesta.
    De asemenea, glumele facute pe seama vreunei divinitati nu pot reflecta decat imaturitate si prostie, deci cu siguranta un ambient toxic pentru cine vrea mai mult de la el insusi.

    Cred ca este suficient sa privim la marile tragedii umane, catastrofe sangeroase care se intampla chiar si azi, fie la doi pasi de casa noastra unde un copil este violat de catre propriul parinte, fie la distanta unde se intretine un razboi pentru a intelege ca divinitatea nu prea se amesteca in viata uamana si ca prostia, lacomia si bestialitatea unora ii costa pe altii, nevinovati, viata.

    Divergentele religioase cred ca ocupa o pozitie destul de importanta la capitolul crima si macel si e trist ca multi oameni inca mai pierd timp cu astfel de discordante refuzand sa deschida ochii si sa-si formeze o parere personala fondata pe experiente practice reale, lasand deoparte dogmele care ne sunt implantate din momentul in care prindem viata.

    In ce ma priveste consider ca piesa este privata de continut, iar singurii raspunzatori de cruzime sunt chiar oamenii, bestiile umane. Tragedia umana nu invita la ras sub nici o forma!
    Oricat am vrea sa ne credem protejati, realitatea bate dogma si chiar credinta unora: milioane de nevinovati au suferit si mai sufera inca fara ca vreo divinitatea sa se faca simtita.

    Poate ca ar fi vremea sa lucram la dezvoltarea armonioasa a individului si sa lasam deoparte polemicile lipsite de sens si care chiar nu aduc nici o caramida la constructia umanitatii.

    RăspundețiȘtergere

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)