Culoarea sentimentelor - Kathryn Stockett

Recenzie

Culoarea sentimentelor de Kathryn Stockett este un roman ce urmărește diferențele rasiale dintre albi și negri din Mississippi , Statele Unite ale Americii.

Acțiunea romanului are loc în orașul Jackson, statul menționat mai sus. Urmărește viața a trei femei: domnișoara Skeeter, Aibileen și Minny. Cele din urmă sunt două servitoare de culoare ce lucrează pentru albi și acceptă să își mărturisească încercările prin care trec pentru a fi trecute în cartea ce va fi publicată de domnișoara Skeeter.

Cam asta este ideea principală a cărții, aceste femei doresc să destrame niște legi, legi care spuneau că deși egali, albii și negrii trebuie să trăiască separat. Asta doar în cazul în care un negru nu este angajat de un alb.

Minny, Aibileen,Skeeter - afiș film

Cartea pe care Skeeter o publică zguduie din temelii orașul Jackson, dar și pe locuitorii acestuia, datorită poveștilor spuse de negrese. Povești care îi vizează direct pe anumiți locuitori, și în care aceștia se regăsesc, deși nu le convine.

Acțiunea are loc în anii 1960, ani în care sclavia era deja abolită, dar discriminarea rasială era încă în floare .

Capitolele cărții Culoarea sentimentelor  sunt scrise pe rând, în parte de fiecare dintre cele trei femei. Avem trei naratoare care povestesc anumite eventimente, deci vedem un eveniment din mai multe puncte de vedere, din perspectiva fiecăreia. Fiecare dintre ele are limbajul ei, de exemplu Aibileen are un accent sudist, este ușor agramată, Minny este foarte directă și aprigă, iar Skeeter este cea atentă la  exprimare .

Despre autor

Kathryn Stockett s-a născut în 1969 în orașul Jackson Mississippi. Culoarea sentimentelor (The Help - titlu original) este romanule ei de debut.

Autoarea a fost foarte bună prietenă cu una dintre angajatele de culoare ale familiei, lucru care a inspirat-o să scrie acest roman. Cartea și-a atins apogeul vânzărilor imediat după ce a fost publicată în anul 2009, deși a fost respinsă de mai mulți agenți literari până să fie publicată. Acum aceasta se vinde în toată lumea, fiind tradusă în patruzeci și două de limbi.

Să vă spun părerea mea

Este o carte destul de stufoasă, am o problemă cu cărțile stufoase și m-am cam pripit. Plus că din lipsă de timp citeam puțin și avansam încet, chiar am fost tentată să renunț la lecturarea ei... am o problemă cu renunțările astea. 

Oricum, mai pe frunzărite, mai pe sărite am citit-o, m-am uitat și la film ca să înțeleg mai bine, pe scurt, mi-a plăcut. E o lectură relaxantă, deși tristă, dar plăcută. 

Îmi amintește de Coliba unchiului Tom , zău că americanii ăști știu să-și dea cu stângu-n dreptu' ... abolesc sclavia, dar găsesc alte o mie de metode ca să-i umilească pe cei care sunt altă rasă. E oarecum frustrant și enervant.

***********

Cred că nici noi nu suntem neapărat mai buni, avem și noi bubele noastre și problemele cu cei mai 

tuciurii, adică cei de etnie rromă - țiganii pe scrut. Chestia asta nu ne vizează doar pe noi, ci pe întreaga Europă.

Mă abat de la subiect, am citit recent pe net că pentru a scăpa de țiganii care se așezaseră la periferie, oficialii dintr-un orășel belgian au pus muzică la volum foarte înalt în speranța că aceștia vor pleca. Evident, această măsură n-a ținut, cei vizați au început în schimb să danseze. Citiți aici mai mult.

Cum să pleci când când autoritățile îți pun muzică? :))

************

Ce mai faceţi? Ce mai citiți?

Azi a ajuns Eu sunt Malala, sunt foarte încântată. Azi mă apuc de ea!