O caut pe Cătălina

fotografie realizată într-un magazin de jucării, îmi aparține

Am fost foarte încrezătoare. Am vrut neapărat să cumpăr ceva românesc pentru prietena mea, care întâmplător a împlinit șase ani.
Am zis că șase ani este o vârstă la care nimic nu te bucură mai mult decât o păpușică primită în dar. Eu cel puțin așa eram, (ce tot spun?), și acum m-aș bucura foarte tare dacă cineva s-ar gândi să-mi ofere o păpușă.
Așa că m-am motivat îndeajuns încât să stau douăzeci de minute în stația de autobuz, să urc în mijlocul de transport și să mă dau jos la un centru comercial. Acolo știam sigur că am să o găsesc pe Cătălina, născută din mâini de români undeva în Arad. Să nu mă considerați deja ultra-naționalistă, am o scuză. Păpușile de la firma româneasca mi se par simpatice, cu un chip plăcut și blajin și cu o vestimentație frumoasă, plus un preț accesibil.
Am vrut ca prietena mea de șase anișori să se joace și ea cu surorile mai tinere ale păpușilor cu care mă jucam eu, și mult mai probabil, se juca și mama ei. Am vrut ca aceste tipuri de păpuși să nu devină piese de muzeu, așa că am mers exact în locul în care, cu ceva vreme în urmă, am văzut-o pe Cătălina. Dar din păcate pentru mine, nu în momentul potrivit.
Centrul comercial e în renovare, așa că multe dintre raioane au fost împachetate și mutate în depozit.
 M-am învârtit  în căutarea raionului de jucării, mă apuca disperarea, m-am gândit: nu mi se poate întâmpla tocmai mie asta, chiar acum când am nevoie de Cătălina.
Toți angajații centrului păreau absorbiți de împachetatul mărfii, așa că mă adresez femeii învârstă cu mopul în mână, care la rândul ei mă redirecționează.
Mă înfățișez lângă un raion care pe vremuri era cel puți apropiat de cel de jucării, și o întreb pe una dintre angajate:

-Scuzați-mă, îmi spuneți vă rog unde găsesc păpușile Arădeanca?
Femeia se uită puțin mirată la mine, apoi la colegul ei de raion, iar apoi rostesc împreună ca într-o reverie simultană: Cătălina!  Un fel de evrica a păpușilor.
Dă telefon unei colege și întreabă dacă din întâmplare mult-dorita Cătălina nu s-a pierdut cumva prin depozit, sau dacă n-a rămas un exemplar la îndemână.

Am avut tendința de a crede că micuța Cătălina este vreo mini-vedetă pe raion, deși cred că vedetele cu state sunt ciudățeniile de la Monster High. Dacă vrei să oferi unei fetițe coșmaruri în ambalaj roz, asta este păpușa ideală. A se citi odioasă! Ar trebui să mă lovească trei trăznete și un autobuz ca să ofer unei fetițe o asemenea jucărie.
Sinceră să fiu, nici păpușile Lalaloopsy nu mi se par cele mai înțelepte achiziții, sau anorexicele de Barbie ori Bratz, dar parcă tot arată mai decent decât Monster High.

Cu alte cuvinte, Cătălina nu era nici pe raft și nici în depozit, pierduse teren în fața noilor trend-uri și în fața jucăriilor moderne care vin cu garderobă mai bogată decât a oamenilor de rând. Așa că Georgeta, Cătălina, Nadia (Comăneci),  Cleopatra (Stratan), Roxana, Carmen sau Mădălina s-au dus încet încet în uitare. Dacă pe vremuri românii aveau prăjituri și păpuși cu nume de fete (sîc! asta da prețuire), acum parcă nici fetele nu prea mai au nume de fete.
Și ce le învață oare păpușile, să le numim moderne, pe fetițele moderne? Că este important să te îmbraci în trend, în culori cât mai țipătoare, să fii mereu în gașcă cu prietenele trendy, să te porți la 6, 7, 8 .. 10 ani mai bizar ca la 19-20, să te machezi choar și excesiv. Le învață și  că nu e nimic greșit dacă de la oliță ajungi la un comportament asemănător cu cel post-pubertate. (că deh, copiii de azi se maturizează repede și forțat)
Dar nu este totul pierdut. Încă mai există și păpuși, de o calitate dubioasă, care, printre altele poate mai arată a copii. Am văzut chiar variante de bebei din cauciuc (buni de îmbăiat) care erau vânduți în pielea goală și aveau organe genitale caracterstice bebelușilor adevărați (nu prea îmi vine să comentez).

Așa că în talmeș-balmeșul magazinului de jucării, (a altui magazin, nu cel inițial) m-am declarat pierdută. M-am izbit zdrobitor de niște păpuși defecte (cele din fotografia alb-negru) care, pe lângă groază (seamănă cu Chuky, sau mi se pare?!), mi-au stârnit și o oarecare milă. Milă pentru materialul irosit în păpușile acelea și milă pentru munca depusă de cei implicați în producție. M-am învârtit mai mult de o oră prin magazinul de jucării, dar tot n-am găsit o Cătălina sau vreo soră de-a ei pe acolo. De ce? Pentru că în România nu se prea comercializează brand-uri românești. Și da, încă o caut pe Cătălina, la anul prietena mea va împlini șapte ani, iar timpul nu este încă irosit. :)

Comentarii

  1. Și sora mea îmiplinește azi... șapte ani. Eu i-am cumpărat, pentru că am avut ocazia, i-am luat niște păpuși. Dar erau pe-acolo niște păpuși extrem de bizare, parcă numite tot Monster High, mai erau și LalaLoopsy... dar nu, i-am luat surorii mele (deși mai era mult până la ziua ei) vreo trei păpuși, de plastic, care nu au haine pentru că inclusiv hainele sunt lipite de ele, știi ce vreau să spun... sunt din plastic, una Winx, care nu era din plastic vreo câteva care nu aparțin desenelor animate, și pentru că am văzut și o păpușă băiat micuță și tare drăguță i-am luat-o alături de încă vreo două sau trei care erau tot Barbie, deși erau un pic mai anorexice decât alea mai clasice. Cred că eram prin vreun magazin mai uitat de lume, mă bucur totuși că le-am luat. Ulterior, Diana a mai primit păpuși, unele destul de ciudate, pentru că câteva cunoștințe cred că tuturor copiilor le plac trendurile de-acum și că toți se iau după ele :))) Din păcate, nu, dar totuși, Dianei i-au plăcut. Printre celelalte cadouri care rau și cărți, normal că s-au regăsit păpuși. Și eu primesc păpuși, chiar și-acum, la o vârstă de gimnaziu (îmi cer scuze persoanelor care văd asta și credeau că de fapt eu sunt mai mare). Anul trecut am primit de la profesorul meu de biologie care este un om foarte drag, și foarte bun, o păpușă. Doamne, atât de frumoasă, și eu mă bucur atât de mult să pun păpușile la un loc împreună cu sora mea, și să le admir... apoi să încep să mă joc cu ele :))))))) Îmi pare rău că, poate, copiii care vor veni vor apuca doar păpușile alea urâte, dezgustătoare, monstruoase, extrem de... needucative, pentru că, să spun sincer, păpușile sunt educative. Sau erau... mă gândesc cu groază că nu voi avea de cumpărat nimic frumos copiilor mei, doar roboți urâți și jucării care miros ciudat și se numesc „clubul din toaletă”. (nu întreba, am ăzut destule de genul ăsta și chiar se numeau astfel, și alte nume de genul care-s foarte ciudate). Nu înțeleg de ce acum se fabrică păpușile alea care-s tare urâte... Dar mă rog, acum chiar și desenele animate sunt groaznice ! Nu toate, ci sunt unele atât de frumoase, la care și eu m-aș uita -de fapt, mă uit- și altele care sunt monstruoase ! Îți spun, monstruoase. Sper ca literatura pentru copii să rămână frumoasă...
    Mda, cam atât, deocamdată eu, în loc să cumpăr păpuși, ar trebui să dau o comandă de culegeri. De școală. Of. Pupici !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Simina, mulțumesc că ne-ai împărtășit experiența ta în domeniul păpușilor. E bine că încerci să-i oferi surorii tale lucruri frumoase și să o ferești de cele nefolositoare și chiar dăunătoare. Sinceră să fiu, deși sunt la facultate, încă iubesc păpușile și jucăriile frumose. Îmi e mai mare dragul să le ofer copiilor și să văd cât de mult se bucură când le primesc. Uneori sunt dezamăgită de modelele noi de jucării și încerc pe cât posibil să mă îndrept spre lucruri clasice: păpuși Arădeanca, păpuși din material textil, mașinuțe de lemn, păpuși muzicale sau de porțelan. Din acestea chiar mai am câteva acasă. Depinde și de gusturi. Succes la școală ție și Dianei! :)

      Ștergere
  2. da din pacate copiii din ziua de astazi nu mai stiu cum arata o papusa normala, numai schiloade de papusi. Ce creepy este poza. Am vazut ultima oara papusi de aradeanca in auchan.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact in Auchan le-am cautat prima data. Dar erau tinute in depozit jucariile pt ca se fac modificari in magazin. Iar in celalalt magazin mare (Jumbo), nu au deloc marci romanesti de jucarii sau orice altfel de obiecte. :(

      Ștergere
  3. Nu se mai fac papusile copilariei noastre...aveam o colectie din cele mari, acum imi pare rau ca le-am dat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lasa ca macar s-au bucurat si alte fetite de niste jucarii normale. Si eu am avut multe jucarii din plus sau papusi pe care le-am dat... ca sa am si eu loc in camera :))

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)