Fata cu smochine - Tudor Cicu


Zilele ploioase te îmbie spre lectură, iar lectura nu e întreruptă de publicitate.

Am primit acum ceva vreme Fata cu smochine, iar zilele cu ploaie m-au îndemnat să o citesc, acțiunea cărții e situată undeva pe malul Mării Negre, așa că realitatea se bate cu ficțiunea în cazul meu.

Ei bine, nu mai bat câmpii și vorbesc despre carte.  Fata cu smochine e un mix de trăiri ale unui cuplu: Vlad și Adriana. Acțiunea are loc undeva prin anii '70. Fiecare personaj are bagajul său istoric foarte bine închegat, dar cel mai emoționant este al Adrianei. Ea își  împărtășește  trăirile prin intermediul jurnalului personal:

"Nu pomeni nimănui de dorul acesta de a scrie și a povesti ce ți s-a întâmplat. Sacralitatea nu trebuie desacralizată."
Adriana trăiește alături de un tată vicios, un unchi iubitor și o bunică foarte bătrână. Orfană de mamă, speră să scape cumva din mediul umbrit de prezența tatălui vicios și autoritar.

Vlad este elev în Constanța, locuiește în gazdă la nenea Nelu și tanti Lucia, până când cuplul se destramă. Băiatul o întâlnește pe Adriana în timp ce ea vinde smochine în port, iar îndrăgostirea este cel mai bun lucru pe care îl pot păți cei doi.

"Dacă te vei îndrăgosti vreodată, păstrează cu sfințenie această taină! Să n-o mărturisești nimănui altcuiva, înainte de a ști bine cui deschizi inima."


Din păcate pentru cei doi îndrăgostiți, firul narativ nu merge pe drumul pe care aș fi vrut eu ca cititor să meargă, dar resemnarea lui Vlad de la finalul cărții îndulcește oarecum situația.

Cartea este bine scrisă cu o narațiune conturată, fără întorsături de situație foarte bruște, poate una singură. Liniștea și franchețea personajelor, în special sinceritatea cu care îți însemnează Adriana gândurile, sunt plăcute.


Comentarii

  1. „...când prin scris faci pe cineva fericit, atunci fii convins, iubirea învinge mai mereu prin trăiri și emoții ca și cum cineva drag ar călători prin sufletele noastre.” (Pierdut, o vreme, printre ploile și albinele din prisaca de la țară, abia acum am citit postarea ta. Mulțumesc mult și scrie pentru prieteni pe blogul tău. Mesajul lor va fi același... din fraza dinainte)

    RăspundețiȘtergere
  2. buna ziua,domnule Tudor...este o mare multumire a sufletului..nu am dat decat de acest anunt pe acest blog,dar am citirt pe blogul misuvladimirescu..povestea..de ce numai folositi blogul dumneavoastra?/
    am inteles ca ati avut probleme..cu tot respectul..nu-i luati in seama..uneori indiferenta este calea cea mai buna..!!
    multumesc si astept o poezie si despre copilarie ,,daca tot vine ! iunie!!!
    respectele mele si multumesc,
    sevghin Azaplar

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)

Postări populare de pe acest blog

Notre-Dame de Paris-Victor Hugo

Lorelei- Ionel Teodoreanu

Scrisoare de dragoste - Mihail Drumeș