Atunci și acum

     Titlu: Soţia doctorului Autor: Sawako Ariyoshi (Japonia) Editura: Humanitas  Am terminat ieri de citit cartea aceasta. A fost una interesantă despre viaţa unei familii de japonezi din secolul al şaptesprezecelea. Tânăra Kae o admira de copil pe femeia ce urmează să-i  devină soacră peste câţiva ani. Otsugi o peţeşte pe Kae, fiică dintr-o familie de samurai pentru fiul său Unpei, plecat la studii în Kyoto pentru a deveni chirurg. Căsători se face în lipsa soțului, tânăra soție urmând să muncească la noua ei familie pentru a reuși să suțină financiar studiile fiului.    Când soțul se întoarce acasă, rivalitatea dintre soacră și noră începe, Otsugi  se pune între cei doi tineri, aruncand-o în umbră pe tânăra soție. Cartea reliefează încercările prin care trece această familie și mai ales cele două femei, Kae și Otsugi. Câteva incercări importante sunt bolile care lovesc familia medicului din cauză cărora mor doă surori ale medicului dar și ...

   Să vă spun un secret, cartierul meu se luminează brusc în preajma sărbătorilor, şi nu mă refer la faptul că oamenii ar deveni mai voioişi ori mai înţelepţi. Nu. Se luminează la propriu, peste tot ăn ferestrele blocurilor apar figurine luminoase de la stele, moşi crăciuni, brazi până la păuni... Când eram mică totul se lumina brusc pentru mine în preajma sărbătorilor, chiar şi fără acele luminiţe.Era de basm să mă gândesc că un moş bătrân ar umbla prin lume ducând cadouri şi că trece chiar si pe la mine. Era wooa, o întreagă reţea de copii bucuroşi, iar Moşul ne cunoaştea pe toţi fără ca noi să ştim de unde.Pe atunci eram în extaz să văd luminiţele din centru, să văd statuetele ce înfățișează scena nașterii Domnului și să mă plimb cu tramvaviul copiilor, care erau la mare modă pe atunci.   Acum sunt mare, iar farmecul s-a dus și el o dată cu bucuria și copilări...chiar dacă tata începe și el să așeze păuni și brazi din luminițe în ferestre, chiar dacă edilii încearcă ...

Am citit şi văzut câte ceva despre Iulia Hasdeu, da, acea tânără genială a cărei moarte a venit la doar 19 ani...şi căreia tatăl i-a construit un castel drept omagiu și loc de întâlnire. Se spune că Iulia a fost foarte înzestrată, la numai doi ani știa să scrie, la cinci ani  deja compunea primele poezii... studiază în Franța unde excelează datorită geniului ei.   Ei bine, eu nu zic că trebuie să fii genial, poate nici ea nu era genială, poate avea doar o cultură generală foarte bogată, la o adică un om genial știe din multe domenii câte ceva, la fel și un om cu o cultură generală bogată.  Pentru că m-a impresionat mult povestea ei m-am hotărât să iau câteva cărți despre ea și scrise chiar de ea, până acum am găsit: 1.Scânteietoarea viaţă a Iuliei Hasdeu- C. Manolache 2. Cugetări- Iulia Hasdeu 3. Jurnal fantezist- Iulia Hasdeu 4. Iubirile Iuliei Hasdeu- Crina Decusara-Bocsan *** Dacă aveți și voi alte sugestii de lectură din operele ei și sunt mai ușor de găsit...