Blidul de lemn, repovestire după Lev Tolstoi
![Imagine](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1aDc5DwLxQoHAYfe7lOTg-HDM9sq6QTh65zMqXIcp2aHnNuxsu9o403nOiL65b-ent51lQVk_IvGOrd8bGA3EO-iIfv-FuRONiq0V_CjQqqeow5KXaTyLp40FbyKSbHOZMy2pY7r_gYYJ/s1600/desc%C4%83rcare.jpg)
Vă invit să ascultați o povestioară tristă, una cât se poate de aproape de realitate... una în care un bătrân este pus la colț din cauza neputinței. *** Mă duce cu gândul la pățania mea de azi din autobuz, când o doamnă și-a ocupat un loc pe scaun cu plasa, apoi s-a dus să își valideze cardul de călătorie la aparat. Între timp eu m-am așezat pe locul de lângă cel ocupat de ea, scaunul de lângă fereastră. O văd pe tanti cum își apoi ia plasa bombănind ceva de genul ești tare obosită, ai lucrat astăzi, și apoi s-a mutat pe alt loc mai departe în autobuz. La care eu, puțin dezolată și enervată, îi răspund cu oarecare nesimțire: nu știam că aveți nevoie de două locuri, doamnă... O altă doamnă învârstă care a ales să stea în picioare, deși mai erau locuri libere, râdea pe sub mustăți și se uita la mine cu o oarecare părtinire. Nu știu de ce sunt unii vârstnici atât de nesuferiți, nu m-am atins de locul ocupat de ea, iar dacă avea pretenția ca ambele locuri să fie ale ei, apăi,