Atunci și acum

De câteva zile citesc, agale - ca de obicei, Alchimistul lui Coelho. Am auzit persoane care spuneau de Paolo Coleho că ar fi un autor de mâna a doua, un fel de autor de cărți pseudo-filosofice. Nu sunt de acord, mie imi place cum scrie și ai de învățat mult din scrierile lui. Favorita mea a fost Veronika se hotărăște să moară , apoi am mai citit și Brida , acum Alchimistul .. Îmi place și Alchimistul , este drumul inițiatic al tânărului păstor Santiago. *** În altă ordine de idei, vă provoc să raspundeți   aici   despre cărțile care nu v-au plăcut, cărțile care v-au enervat sau plictisit. Voi ce mai citiți Înainte de culcare ? Dacă scrieți articole în care ne vorbiți despre cărțile citite seara, vă rog să puneți link-ul pe pagina articolului. Mulțumesc. O seară bună, lectură plăcută!

Cititul este una dintre activitățile mele preferate, pe lângă dormit, pălăvrăgit, pierdut vremea, plimbări, fotografie și mâncat dulciuri. Cu toate astea, mă confrunt adesea cu lecturi grele, lecturi plictisitoare, proaste, sau, care, pur și simplu nu-mi plac. Toți ne lovim uneori de astfel de cărți. Eu am uneori o ușoară strângere de inimă, citesc cât citesc și mi-e așa să renunț la carte după primele 2-3 capitole, dar pur și simplu uneori simt că nu merge. E nedrept, dar, la fel cum nu pot să mănânc ceva ce nu-mi place, nu pot să citesc ceva ce nu-mi face plăcere. Voi întocmi mai jos un top al celor mai proaste cărți care mi-au trecut prin mână, pe unele le-am dus până la capăt dar pe altele nu. Plus că, la viața mea am început atât de multe cărți și le-am lăsat, că nici nu mai știu pe ce am pus sau nu mâna. Ordinea e întâmplătoare. Vă provoc și pe voi să scrieți un mini-top al cărților plictisitoare sau care v-au displăcut, și să spuneți câteva cuvinte despre fiecare fără

Amintirile, ceea ce trăim, ceea ce ne place și ce iubim ne face să fim ceea ce suntem. Oameni. Ne ajută să funcționăm corect în viața de zi cu zi. Pentru Christine viața este doar o repetiție a acelorași întâmplări. Se trezește zi de zi lângă un străin, nu își amintește cine este acesta și se simte pierdută. Nu își amintește care este viața ei, familia, prietenii, nimic. "- Cine ești? - Sunt soțul tău, îmi răspunde el, fără să se uite la trupul meu gol. Are o față adormită, pe care nu se citește nicio urmă de iritare. - Suntem căsătoriți de ani de zile... Aș vrea să fug, dar nu am unde. " Numele lui este Ben, și, trebuie să recunosc, când am început cartea, îmi era milă și îl apreciam pe Ben până la refuz. Știu, e doar un personaj dintr-o carte, și da, doar într-un roman de dragoste este posibili ca soțul să îi fie aproape soției chiar și în momente de acest gen. Deși, sigur există, în viața reală (cea dinafara cărților și a telenovelelor/filmel

Noua provocare venita de la libraria online   Libris  ne  cere să analizăm dacă se mai citește în ziua de azi. Cum să nu?! Doar că azi nu se mai citește la fel de mult print ca pe vremea părinților noștri. Nu mai aleargă prea multă lume în grădină cu cartea, nu prea mai stă lumea la lumina lămpii cu cartea sau ziarul sub nas. Acum avem altfel de tehnologie. Avem și cărțile print, care rămân din ce în ce mai mult pentru nostalgici sau tradiționaliști. Eu personal, nu am răbdare să citesc cărțile pe tabletă, e-reader sau PC. Dar citesc articole onlie, uneori chiar presa online și sunt adesea bombardată cu informație, fără ca măcar să realizez. Așa suntem noi azi, citim mai puține  cărți , poate mai puțină beletristică, dar citim mult online și nu ne dăm seama. Părinții noștri citeau în tinerețe doar dacă aveau acces la vreo carte ori revistă, noi citim acum ori de câte ori deschidem calculatorul. De la mesajele de facebook (uneori agramate), articole de presă, rețete culinare ș

Lindenfeld prezintă viața unui sat mort și reînviat pentru două săptămâni. Nu înțelegeți nimic, nu? Ei bine, citiți cartea, este savuroasă. Romanul își plasează personajele într-un sat părăsit din Banat, Linfenfeld, unde un grup de studenți la arte își fac practica în pictură. Spre surprinderea lor, găsesc satul renovat și se întâlnesc cu cel care a comandat lucrarea. De la el află că satul va fi reînviat pentru  scurtă perioadă cât va veni în vizită un fost sătean, vârstnic, fugit pe timpul războiului în lume. săteni din Lindenfeld, sursa Studenții, împreună cu profesorul intră și ei în joc și alături de actorii unui teatru german, vor readuce Lindenfeld la viață. Cartea este presărată și cu viețile intime ale majortiății personajelor, de la actorii teatrului, idila dintre Prof și una dintre viitoarele studente și până la viața lui Klaus Bernath, fugarul care se întoarce în satul natal după câteva decenii de refugiat. Actorii încearcă să intre în pielea personajelor,

Lorna Byrne este o femeie născută în Irlanda în anii '50. Viața ei este, de mică, marcată de viziunile pe care aceasta le are și de ființele pe care le vede - îngerii. Încă din copilărie, Lorna vede îngeri de care se simte apropiată, mai apropiată chiar decât oamenii din propria familie. Cei din jur nu o înțeleg și o numesc retardată . Născută într-o familie numeroasă din Dublin, Lorna este mereu lăsată la o parte de cei din jur din cauza viziunilor și a îngerilor pe care îi vede. Carte a prezintă viața Lornei, memoriile sale din copilărie și până la viața de adult, când ajunge ea însăși părinte. Scriitura nu este impresionantă și pe alocuri chiar lasă de dorit, dar mesajele pe care Lorna le transmite sunt bune. Îngerii îi oferă diferite viziuni care o vor ajuta în viitorul apropiat și datorită cărora ea va fi un ajutor pentru cei din jur. "Dumnezeu vrea să fim fericiți și să ne bucurăm de viață și de aceea trimite îngerii să ne ajute. Avem atât de mult ajutor sp