Postări

Se afișează postări din decembrie, 2014

The Fall - Legende pentru viață (recenzie film)

Imagine
Întâmplător am văzut acum ceva ani la tv, nu mai știu pe ce canal, o fetiță dând un interviu despre cariera sa actoricească. Nu știam despre ce film este vorba, habar nu aveam cine era fetița, dar întâmplările petrecute pe platoul de filmare pe care le povestea erau incitante. Azi am google-it puțin, curioasă fiind să aflu mai multe despre viața unui copil pe platoruile de filmare, și printre câțiva actori români am gasit-o pe Catinca Untaru. Ea era fata care dădea interviul televizat acum ceva ani, ea era fetița despre care nu auzisem și vorbea despre filmul de care habar nu aveam. Filmul se numește The fall, azi l-am urmărit în întregime, iar Catinca Untaru juca un rol principal, rolul Alexandriei. Urmărind filmul am văzut că pentru Catinca acesta n-a fost un rol, a fost un joc pe care îl juca alături de Lee Pace, cel care îl interpreta pe Roy Walker. Inocența și spontaneitatea fetiței reprezintă un mare plus, dar și amestecul de text în engleză combinat cu puțin în română

gânduri la apus

Imagine
În trei zile este Crăciunul. Știe toată lumea ce semnifică această sărbătoare pentru un om simplu, pentru un creștin oricât  de dedicat ar fi ori ba. Poate este creștin doar cu titlul, dar asta nu are importanță, câtă vreme și pentru el Crăciunul este o bucurie. Câtă vreme petrece sărbătoarea în compania celor dragi. Bucuria, acesta este mesajul central al Crăciunului, cred că asta a vrut și Cristos să ne ofere - cel puțin o bucurie, o speranță. Eu sunt acum undeva între recunoștința ca mi-a oferit bucuria de a avea în jurul meu oameni frumoși, care îmi sunt dragi și cărora le sunt dragă și între tristețea că mă plafonez de ceva, nu știu exact ce. Abia realizez că deja este finalul anului, sunt dezolată, nu știu cum a trecut, dar cel  puțin îmi amintesc că am avut câteva realizări în acest an. Puține, dar semnificative. Nu voi spune că e loc și de mai bine, pentru că acest lucru e clar ca lumina zilei. Mă voi bucura că am învățat câte ceva nou în fiecare zi, mi-am făcut câte un p

Cum să-ți povestesc durerea?

Mă țintește din senin, ziua era bună până să apar ca o străfulgerare în plin. Ajunge până în măduva oaselor, durerea pătrunde încet. Nu fac mișcări bruște, parcă e mai suportabil așa. Mă trântesc în pat, Durerea continuă, mă răsucesc de pe o parte pe alta... Durere continuă și nimic nu pare s-o calmeze, Iau un analgezic, durerea continuă Parcă nici în suflet nu e mai mare durerea... ... ca durerea de măsea. Mâine o fată norocoasă va face o vizită la stomatolog. Au, au, au, inimul meu.

Fetița care s-a jucat de-a Dumnezeu - Dan Lungu

Imagine
Ieri a fost 1 decembrie, ziua Națională a României, ziua românilor, fie că locuiesc în țară fie că sunt plecați pe meleaguri străine. Romanul Fetița care s-a jucat de-a Dumnezeu se poate spune că a picat la țanc, dar despre acest aspect puțin mai încolo. Despre autor Dan Lungu  este conferențiar dr. la Catedra de Sociologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași.  În 1996 inițiază grupul literar Club 8. Între 2001 și 2002 este redactor-șef al revistei de cultură Timpul . Este membru al ASPRO și al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, Dan Lungu este și directorul Muzeului Literaturii Române Iași. Scurt rezumat artist- Diego Mallo Cartea urmărește drama Rădiței, o fetiță a cărei mamă este plecată în Italia la muncă pe o perioadă de câțiva ani. Mălina, sora mai mare a Rădiței este luată de tatăl lor, cu care trăiește în apartamentul familiei, în timp ce Rădița rămâne la bunicii materni. "Mama nu mai are față, i s-a