Atunci și acum

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. Blaga este unul dintre autorii noștri care regândește firul narativ al legendei Meșterului Manole, fapt care ar fi stat la baza consturirii mănăstirii de la Curtea de Argeș, de pe vremea lui Negru Vodă. Legenda Mănăstirii Argeșului” sau „Legenda Meșterului Manole” este cunoscută în trei versiuni românești, culese și prelucrate de Vasile Alecsandri, Tudor Pamfile și Gheorghe Dem Teodorescu. Cu o temă foarte asemănătoare este cunoscută și balada maghiară „Soția zidarului Kelemen“ sau „Soția zidită“, redată în limba română în traducerea lui Petre Saitiș. Tot cu o tematică foarte asemănătoare se poate cita legenda cetății Rozafa (Kalaja e Rozafës) din nordul Albaniei, construită de iliri în apropiere de actuala localitate Shkodër (Skodra sau Skutari). Lucian Blaga regândește...

sursa foto: facebook Zile pline pe aici, prin urbea mea natală și mica mea lume... în orașul meu e în plină desfășurare Festivalul Internațional de Teatru Oradea, să îl poreclim mai scurt și mai drăguț: FITO. Și cum acest FITO este un pretext grozav pentru ca multe trupe din toată țara sau din străinătate să vină pe aici, este și pentru mine un pretext să văd spectacole la care, altfel, aș putea doar să visez. Așa s-a întâmplat că am văzut în programul FITO  un titlu de spectacol despre care am zis că e neapărat să îl văd, pentru că da, ca un șoricel cuminte de bibliotecă ce sunt, am citit romanul ce a stat la baza dramatizării: O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții de Mark Haddon. Sinceră să fiu, nu mai țineam minte aproape nimic din acțiunea romanului, mi se întâmplă asta după ani de la o lectură... e trist, dar asta este, poate că acesta este motivul pentru care țin Jurnalul de lectură și gânduri (blogul). Să revenim la piesa de teatru, după îndelungi minut...

Titanic Vals este o piesă de teatru  publicată de Tudor Mușatescu în anul 1932.  Piesa are în centru casa lui Sprache, un biet funcționar de condiție modestă și familia sa numeroasă și plină de culoare. În casa lui Spirache locuiesc: soţia lui Dacia, soacra lui Chiriachiţă şi copii. Bărbatul are o fată cu o infirmitate la un picior din prima căsătorie pe nume Gena care e urâtă de cea de-a doua soție și de mama ei. Gena e cea mai liniștită și seamănă cel mai mult cu tatăl ei. Ceilalți copii sunt Sarmisegetuza, fiica cea fandosită, Traian și   Decebal, fiul cel mic al familiei.  Din primul act aflăm că sursa acestor nume este bunicul copiilor, tatăl Daciei și soția Chiriachiței. Femeile din familie sunt genul foarte pisăloage, după ce moștenesc averea de la fratele lui Spirache mort într-un accident maritim, femeile vor ca Spirache să se implice în politică . Aflăm că Sarmisegetuza (Miza, pe scurt) va avea un copil, ca să mascheze lipsa tatălui, Miza ...

                                               Am început să citesc piese de teatru. Odinioară nu îmi plăceau, nici acum nu prea mă dau în vânt dar știu că trebuie, dacă asta e ce îmi doresc pe mai departe. De  Cehov n-am mai citit nimic până acum, am cerut o carte   ce cuprinde mai multe piese scrise de el- Livada cu vișini, unchiul Vanea și alte piese - printre care și Pescărușul .  Anton Pavlovici Cehov  a fost un prozator și dramaturg rus. De o sută de ani spectacole după piesele sale sunt prezente, practic, în fiecare stagiune pe afișele teatrelor din România. Mari regizori de teatru din România  au găsit surse majore de inspirație în dramaturgia lui Cehov. afiș piesă de teatru-Teatrul de Stat Oradea                                   ...

sursa foto                                                     Am citit piesa în weekend și m-am gândit că merită să scriu câteva cuvinte despre ea.  Piesa lui Camus le are în centru pe Martha și pe mama ei, două hangițe dintr-o localitate izolată. Din când în când, pentru a-și suplimenta bugetul, cele două săvârșesc câte o crimă pentru a fura banii oaspeților. Îi otrăvește pe clienți pentru a le lua bunurile de valoare iar apoi trupurile vor fi aruncate în râu. Așa se întâmplă și în momentul în care la han sosește Jan, fratele Marthei, acesta încearcă în van să le facă pe cele două femei să-și amintească de el, își părăsește chiar și soția pentru câteva zile pe care vrea să le petreacă în han alături de mama și de sora lui.   Femeile nu-l recunosc însă, iar povestea se sfârșește tragic.  Piesa face, oarecum, parte din sfera teatrului...