Atunci și acum

 Permiteți-mi să continui seria începută cu câteva zile în urmă: The Mask  era tipul care atunci când îşi punea o mască maro pe faţă devenea un tip ciudat şi excentric, căruia  îi zburau ochii din cap. Avea și un cățel care era târât cu forța în mijlocul acțiunii, de multe ori. M-am mirat când am văzut că în film, tipul arată exact ca în desenul animat. The Flintstones și The Jetsones , două familii simpatice, care reprezentau idealul familiilor americane din anii 1950-1960, dar și după.Amuzanți, mai ales cei doi bărbăți din familii. Yogi Bear , ursul care fura mereu coșurile de picnic ale oamenilor ieșiți la iarbă verde.Acesta și ursulețul Boo-Boo aveau mereu probleme din cauza pădurarului Smith. One, two, three, baby, mă enerva arogantul și narcisistul Johnny, dar și mămica lui protectoare.Acum dacă mă uit, mi se pare că originalul are o voce ca a lui Elvis. :)) Probabil asta era şi ideea. Să nu mai spun de cei doi câini, care mă cam enervau, era cel gri monoton şi cel

    Spuneam în postarea anterioară că următoarea va fi despre o carte, o recenzie de carte mai bine zis. Am reușit să mă adun și să termin cartea înainte de sfârșitul lumii,  pardon, al lunii.:)   Cartea mi-a fost pusă la dispoziție de librăria online  mult îndrăgită, adică Libris . La ei puteți găsi o gamă bogată de cărți online  și de asemenea cărți în limba engleză . Sună tentant,nu? :) Acum să revenim la Hoţul de cărţi , este un roman scris de autorul australian Markus Zusak care s-a inspirat în scrierea lui din poveștile auzite despre Germania nazista în copilărie. Narațiunea are loc la persoana a III a și câte puțin a I a, narator omniscient şi omniprezent fiind  Moartea. Chiar  pe coperta romanului ne este dezvăluit acest amănunt: Când Moartea spune o poveste, chiar trebuie să o asculţi. Eu una am ascultat-o    citit-o cu atenție și am aflat că Liesel Meminger, o fetiță de zece ani a fost pentru prima dată observată de Moarte atunci când aceasta l-a luat pe frăți

Dacă  ieri vorbeam cu atâta ardoare despre desenele nu tocmai potrivite pe care le vedeam în copilărie, azi vreau să vorbesc despre un film foarte foarte frumos- Fetița și vulpea - o combinație între documentar și poveste pentru copii. Rezumat film:   Fetița și vulpea ( titlu original: Le renard et l'enfant ) e o poveste pe care Lila o istoriseşte fiului său. Îi povesteşte cum în copilărie, în timp ce se plimba prin pădurile din vecinătatea casei întâlneşte o vulpe. Fetiţa este nevoită să petreacă iarna în casă deoarece are un accident în timp ce îşi urmărea prietena, dar în primăvara ce va urma va fi mereu lângă vulpiţă.  Cele două vor învăţa să se accepte aşa cum sunt, fetiţa îşi testează rabdarea alături de Titou (numele vulpii) și de puii acesteia. Învață să-i observe și să se bucure de micile lor giumbușlucuri. Este tristă când află de conflictul dintre oameni și vulpi, cum oamenii pun capcane și otrăvuri pentru acestea,din această cauză partenerul lui Titou își pierde

Mi-e foarte dor de aștia: Tom and jerry kids   Deși nimic nu se compară cu variantele din anii 1940 aceștia au fost mai prezenți pe CartoonNetwork în anii 90-2000, anii de glorie ai copilăriei mele, copilăriei noastre. Nu-mi amintesc prea multe despre desene, dar am reţinut încă din fragedă-pruncie genericul, linia melodică și animăluțele astea vesele alergând pe schela unui bloc în construcții. Hong Kong Phooey Și la aștia le-am reținut linia melodică și pe cățelul care iese costumat dintr-un dulăpior, sare, dă din mâini,picioare și salvează pe acolo ce trebuie. The Addams family Erau haioși, deși mă înspăimântau puțin și nu înțelegeam mare lucru din ce vorbeau ei acolo în engleză. Nu prea înțelegeam mare lucru de la nici unul dintre desene, dar erau colorate, se mișcau, erau vii pentru mine.Nu-mi trebuia mai mult, doar televizorul color cu purici și stăteam liniștită câteva minuțele bune. I am Weasel, Cow and chiken  , De I am Weasel si Baboon mă mi

Domnișoara Pogany Desenul meu după modelul statuii lui Constantin Brâncuși.     Statuia a fost creata în anul 1913.Există variante ale acestei sculpturi din ghips, bronz și marmură (desenul meu e după varianta din bronz). Am citit că  această sculptură a inspirat extratereștrii din filmele SF americane și că statul român ar fi dat studioruile cu pricina în judecată, dar ca de obicei a pierdut. După cum știți extratereștrii din filme au aceleași semnalmente ca ale Domnișoarei Pogany, adică un cap mare și lipsit de păr, ochi foarte mari și gura mică. Cu extratereștri sau fără, sper să vă placă desenul meu. :) (sursa desen aici) 

Nu  zbor prea bine, mai ales când am aripile frânte,  dar dacă  mă sui în caruselul vieții cu alți oameni cu aripile frânte ne înveselim toți și zburăm până la curcubeu, aproape. Suntem mari, cum zice o fetiță, mare mare până la lună  și înapoi. Îmi place în carusel, de când eram mică îmi plăcea. :)

Am găsit un blog scris de un nene nesuferit care încearcă în fiecare postare să spună că el e ateu, creştinii sunt înapoiaţi şi că Dumnezeu e un "mit". Nu-i scriu link-ul, n-am de gând să fac reclamă acelei persoane.M-a enervat așa de tare că am căutat citate celebre pe această temă.  "Există două categorii de atei: cei care zic "Nu există Dumnezeu, aşa că pot face răul după bunul meu plac" şi cei care spun: "Deoarece Dumnezeu nu există, eu trebuie să fac tot binele pe care l-ar face Dumnezeu, dacă ar exista"."- Richard Wurmbrand   Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult. -Pascal "Dumnezeu sunt eu, tu, pământul, cerul, tot ce există pe lume. Toate fac parte din Dumnezeu, decât că noi suntem mărginiţi pe loc şi în timp, pe când Dumnezeu e nesfârşit." George Calinescu (Enigma Otiliei)               Dacă există un Du

Mi-am stors iar creierii să găsesc pe net un template pentru blog, cele prestabilite nu prea îmi plac pentru că mereu vreau să modific câte ceva, aşa că am luat doar fundalul de pe net şi am modificat, aranjat, retuşat până când am realizat ceva, sper să vă placă și vouă ce. ... Îm materie de cărți, mi-am cumpărat câteva frumoase în ultimele două săptămâni, mai urmează și cartea de la Libris. Pentru asta, voi scrie un post separat. .... Sunt puțin tristă, Oliver perușul, e cam bolnăvior, are diaree...probabil din cauze infecțioase, acum îl tratez cu ceai de mușețel și multă dragoste. Sper să își revină. p.s în poză e desenul meu de pe RMD.