Atunci și acum

Am reușit să termin cartea Cele patruzeci de legi ale iubirii într-un timp destul de scurt. Elif Shafak, autoarea, a reușit să scrie un alt roman foarte bun care m-a surprins plăcut și mi-a rămas destul de impregnat în memorie: Bastarda Istanbulului . "Cele patruzeci de legi ale iubirii" face, într-un fel, o paralelă între lumea contemporană și cea din secolul al treisprezecelea, când învățatul Rumi își inspira adepții. Ella este o femeie la patruzeci de ani, mamă a trei copii, cu o căsnicie fericită s-ar putea spune, contemporană cu noi. Primele impresii ne sunt însă spulberate pe măsură ce avansăm în lectură. Viața Ellei nu este ca cea din filme, căsătoria ei nu a fost făcută din dragoste, ci mai mult din interesul de a se așeza în rând cu lumea. Rutina, neînțelegerile cu copiii, faptul că este casnică, dar și infidelitățile soțului o fac pe femeie să își pună întrebări. Pentru a-și suplimenta veniturile, Ella se angajează la o agenție literară. Primul

"să mergi şi să cauți persoanele acolo unde trăiesc, unde suferă, unde speră."  Este unul dintre sfaturile pe care Papa Francisc le dă preoților și cateheților în munca lor. Numele lui Dumnezeu este Milostivirea  este un dialog pe care jurnalistul Andrea Tornielli îl are cu Papa Francisc. Cartea a fost lansată cu prilejul instituirii Anului Sfânt al Milostivirii. Papa Francisc subliniază importanța milostivirii, exemplu pe care Cristos ni-l oferă din timpul vieții pământene consemnate în foarte multe parabole biblice.  Motto-ul să ierți d e șaptezeci de ori câte șapte  este stindardul impus de Mântuitor pe care trebui să îl abordăm în relația noastră cu ceilalți. În multe cazuri, Biserica este cea care trebuie să ne ofere primele exemple de iertare și  milostivire față de aproape.  "Rolul Bisericii nu este de a condamna, ci de a permite întâlnirea cu acea iubire viscerala care este milostivirea lui Dumnezeu." Cu toate acestea, Papa Francisc mai

"La fel ca în dragoste, lectura e o întâlnire între două persoane imperfecte care se pot completa la perfecție." Mi-am cumpărat Cititorul din peșteră în cea de-a doua deplasare pe care am avut-o cu teatrul, am vrut să am o amintire frumoasă din Baia Mare. Cititorul din peșteră , cartea lui Rui Zink,  este  o pledoarie subtilă pentru lectură.  Fără prea multă trudă, lectura curge lin, intrăm în poveste și îl cunoaștem pe protagonist, un adolescent dezolat, vocea naratorului, care trebui să se împace cu divorțul părinților. Pentru a scăpa de razia gărzii regale , inculpat fiind de niște furtișaguri, băiatul reușește să se îmbarce pe o navă, fără a ști însă încotro se îndreaptă. "Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, răbdare, viață chiar." Află scopul călătoriei întâmplător, de la căpitanul navei. Căpitanul și restul echipajului sunt în căutarea cititorului din peșteră, al lui Anibalector: o creatură monstruasă care se hrăneș