Dorul
Da, mereu mi-e dor.
Mi-e dor de timpul ce a trecut,
mi-e dor de oamenii pe care i-am cunoscut.
Mi-e dor de mine, cea ce am fost,
de mine cea cu imaginație jucăușă
și cu genunchii juliți și plini de vânătăi.
Mi-e dor de mine și de coarda pe care o săream,
de jocul de tupu pe care-l jucam,
de colegii de banca cu care mă certam...
De vacanțele de vară petrecute la bunici,
De vremea pe când eram doar niște pici.
Vouă nu vă e dor?
Dorul face parte din noi, la fel ca si nostalgia. Eu sunt o fire nostalgica, mereu ma gandesc la copilarie si la nebuniile pe care le faceam atunci si imi este dor de tovarasii de joaca si de jocuri si rasetele de atunci.
RăspundețiȘtergereDar totul se rezuma la simpla expresie "tempus fugit" si odata cu anii avem mai multe doruri si nostalgii.
Cred ca important e sa te bucuri si de clipele din prezent chiar daca le pastrezi si pe cele din trecut in suflet.
Adevarat,Stef, daca traim doar din amintiri pierdem prezentul si nu ne vom face alte amintiri noi.:) Si eu sunt o fire foarte nostalgica si uneori mi-e frica de ce ne asteapta peste 10-15 ani.
Ștergere