Vipera sugrumată

  M-am gândit că ar trebui să fie ceva între două postări din călătorie, așa că m-am hotărât să scriu azi despre o carte pe care m-am ambiționat să o citesc în numai două zile. Eu de obicei citesc foarte mult pe o carte, poate sunt mai leneșă sau poate că e  vorba de subiectul cărților care nu ma atrag, de unde rezultă dezinteresul și lălăiala în lectură.   Ei bine cartea de care urmează să vă zic a fost destul de bună și scurtuță, deci două zile au fost de ajuns, dacă mai chinuiam mai mult îmi ajungea și una având în vedere că vorbesc despre o carte în ediție de buzunar.Trebuie să mă învăț minte să nu mai trag de timp, viața e scurtă și anul școlar ce urmează va fi unul dificil, deci cu cât mai repede cu atat mai bine. 

 (Atenție, este un rezumat al cărții )

Rezumat
Vipera sugrumată este o carte scrisă de autorul francez Herve Bazin care în anul publicării în Franța 1948 a creeat scandal din cauza subiectului cărții.
 Cartea este scrisă din punctul de vedere a lui Jean care după moartea bunicii sale este nevoit să locuiască împreuna cu fratele la părinții lui plecați în China. Părinții se întroc în Franța la opt luni după decesul iubitei bunici, prilej pentru băieți de a-și cunoaște familia: mama, o femeie răutacioasă și rece care ia deciziile în casă, tatăl-un bărbat fără autoritate în familie-  pasionat de insecte și fratele mai mic, Marcel pe care băieții nu l-au cunoscut.
Din prima clipă, Paule, mama este foarte rece cu cei doi fii Jean și  Fredie, cărora le va face tot ce-i stă în putință să le îngreuneze viața sub pretextul unei educații solide. Datorită faptului că aparțineau unui neam de nobili, familia angajează pentru cei trei fii tot felul de preoți catolici care să îi învețe pe băieți dogma creștină și carte. În decursul a câtorva ani buni, prin reședința lor La Belle Angerie vor trece șapte abați care vor pleca la fel de repede pe cât au sosit.
  Pe măsură ce crește, sătul de bătăi și de un regim asemănător cu cel din armată,Jean începe să își urască mama și să facă tot posibilul ca să-i întoarcă acesteia planurile rău-voitoare pe dos.
  Se bucură de o scrută libertate timp de câteva luni în care aceasta este internată la spital, cei trei frați speră că mama lor va muri iar ei vor avea o viață liniștită.Acest lucru nu se întâmplă iar Folecoche (proecla data de băieți mamei tradus scroafă nebună)  se întoarce acasă.
 În adolescență Jean, fiul mijlociu,este răzvrătitul familiei și personajul principal care luptă împotriva mamei lor. Cei trei frați încearcă diferite mijloace pentru a scăpa de ea, mijloace precum otrăviea cu medicamente sau să o lase cazută într-un râu cu speranța că se va îneca. Aceste tertipuri nu dau rezultate iar băieții trebuie să se mulțumească prin a se feri pe cât posibil de cea care le-a dat viață.
 Titlul face referire la faptul că pe când era doar un copil  și se afla încă în grija bunicii Jean a sugrumat o viperă cu mâinile goale, la fel și la sfârșitul cărții când reușește să își convingă mama că i-ar fi mult mai bine dacă cei doi băieți mai mare s-ar duce la un liceu internat, câștigându-și astfel libertatea.

 Această carte reprezintă o critică a societății și o cronică de familie de la începutul secolului XX în care respectarea ritualurilor catolice sunt mai presus de dragoste și de compasiunea ce ar trebui să troneze în orice familie.
 Acest roman are caracter auto-biografic, autorul recunoaște că și mama lui a fost una dificilă din această cauză Bazin părăsește casa părintească la 20 de ani fugind în lume.

 Să vă spun părerea mea
Să fiu sincera mie mi-a plăcut cartea asta, este scrisă într-un stil amuzant și ironic, iar tertipurile pe care le puneau la cale membrii familiei erau interesante și te țineau cu sufletul la gură să vezi cine câștigă.   A fost interesantă și merită citită, mai ales că e scurtuță.


Aaaa, era să uit mi-am cumpărat  Ocolul pământului în 80 de zile de Jules Verne și Donna Alba de Gib I. Mihăescu, și sper să primesc Jane Eyere de Charlotte Bronte.Voi ați citit vreuna din cărțile astea? Dacă da, cum vi s-au părut?