toți câinii trebuie mângâiați

Pățesc des să întâlnesc câte un patruped fără stăpân, bietul, și să n-am nimic digerabil la mine. Până mă duc eu să aduc ceva pâinică cățelul dispare ... Cei mai frumoși câini nu sunt neapărat cei de rasă, asta e clar. Cei mai frumoși și mai iubitori câini sunt cei ce au trăit pe străzi, cei care pe lângă o bucățică de pâine cerșesc și o mângâiere. Cei care te privesc direct în suflet cu ochii luminoși și cu urechile lăsate. Acești căței, mici sau măricei, nu vor sări să te muște fără motiv. Îmi e frică de câinii de pază scăpați din curți și învățați să apere teritorii, da, dar de câinii fără stăpâni nu. Nu am pățit niciodată să fiu lătrată de vreun cățel fără stăpân, poate doar mârâită, dar cu o vorbă bună ești lăsat în pace. 

Câinii au suflete bune în general, puneți-vă în locul unui cățel fără stăpân...speriat, înfometat și alungat de lângă culcuș, aproape călcat de mașini și nimeni care să îți ofere o mângâiere ori să îți spună o vorbă de alint.
Fiind cățel fără stăpân e murdar, cu blană sârmoasă și probabil câțiva purici, e și normal, vagabondul e norocos dacă primește sau găsește trei oase și două coji de pâine într-o zi...dar parcă tot arată mai bine decât aceștia sau cei de aici... Nu mi se pare că cei care își ultra-toaletează sau vopsesc câinii pot fi numiți iubitori de animale, nu înseamnă că-l iubești dacă faci lucruri care nu-i folosesc lui, dar te amuză pe tine... nu poți fi numit iubitor de animale atunci când te raportezi doar la un singur exemplar care are prea mult și nu îi folosește la nimic.

Îi admir mult pe oamenii care duc în lesă un cățel ce nu e de rasă pură, bichon, chuaua sau yorkshire terrier. Căței care mai nou au devenit accesorii în loc să fie cei mai buni prieteni, căței care atunci când îmbătrânesc sunt înstrăinați sau părăsiți pentru că nu mai au nimic de oferit. Nu generalizez, sunt persoane care își consideră cățelul prieten și nu îl abuzează inutil cu tot felul de chestii tipic oamenilor...de genul părului vopsit, îmbrăcat sau mai știu eu, cățel purtat în geantă roz fru-fru.
Îi admir și mai mult pe cei care se încumetă să adopte un cățel din adăpost în loc să cumpere un pui de rasă cu câteva sute de euro. Credeți-mă, un câine de rasă nu e cu nimic un prieten mai bun decât unul metis...bunicii mei au patru metiși de talie medie spre mare în curte și nu sunt cu nimic mai prejos decât ar fi un labrador  ori niște rotwalieri. Poate că sunt doar mai umili, mai prietenoși și mai atenți la tot ce mișcă în gospodărie.
Îi admir și mai mult pe oamenii care nu alungă un maidanez de lângă ei doar pentru că întâmplarea face ca și câinele să fi trecut pe trotuar în același timp și omului nu-i convine prezența cățelului. Nu e vina lor, a cățeilor, că s-au născut pe stradă sau că au fost alungați de stăpân.
Deci dragilor, când vedeți un cățel vagabond cu urechile pleoștite ce se teme să vă depășească și se uită umil la voi, spuneți o vorbă bună și lăsați-l să treacă. Dacă aveți noroc, poate pentru bunăvoința voastră își va mișca codița și chiar se va lăsa alintat sau mângâiat.Eu spun că patrupedul e mai speriat de oameni decât sunt oamenii speriați de un patruped.
 Îmi place mult să mângăi cățeii fără stăpân. Îi văd cum închid ochii când îi mângâi pe cap, lucru care îmi denotă că mititelul tânjește după câteva momente de afecțiune din partea altui suflet. Uneori bucuria e și mai mare când ai ceva pâinică să-i oferi, dar cățeii nu sunt materialiști, chiar dacă sunt flămânzi, îți vor fi recunoscători și pentru vorbele bune sau momentele de afecțiune pe care i le oferi. Îmi doresc ca toți câinii să fie mângâiați și niciun om să nu se poarte brutal cu ei!!! Să nu se poarte brutal cu nici o ființă!!!