Călătorii cu Charley - John Steinbeck

Salutare tuturor! Iar am avut o perioadă ocupată și n-am trecut de ceva vreme pe aici, așa că mă revanșez cu o nouă recomandare de carte.

Oricum, printre lucrurile cu care mă pot lăuda, primul este că voi fi din nou studentă. Sunt extrem de încântată și abia aștept să văd ce noi oportunități de cunoaștere, exercițiu și ce fel de oameni îmi va scoate acest nou ciclu de studii în cale.

Al doilea lucru este că vara aceasta am călătorit și mai am încă două călătorii planificate. Nerăbdare, nerăbdare!

Să revenim la cărți, ce ziceți? Ei bine, am pus mâna din nou pe John Steinbeck, acum câțiva ani vorbeam de Fructele mâiniei de la el, acum vă scriu despre Călătorii cu Charley.

“Când te pregătești mult timp pentru o călătorie cred că nutrești gândul intim că nu se va realiza.”

John Steinbeck reușește să construiască o mini-frescă a Americii prin intermediul acestor memorii. Alături de el și de Charley descoperim oameni, moravuri, obiceiuri, locații, dorințe, suferințe și speranțe. 

Steinbeck prezintă călătoria fără să se implice prea mult în viețile conaționalilor cu care intră în contact. 

Pornește la drum cu lucrurile necesare adunate în camioneta cu nume din opera lui Cervantes - Rosinanta - da, din Don Quijote de la Mancha. Îl are alături și pe pudelul Charley, despre care Steinbeck spune că este un mijloc de a deschide conversații cu oamenii pe care îi întâlnește.

Legendă a statelor vizitate

Din fotografiile cu Charley, cățelul pare să fi fost o adevărată bijuterie patrupedă. Stăpânul spune despre câine că are o personalitate marcantă, după ce e dus la coaforul canin și aranjat - animalul devine conștient de înfățișarea lui țanțoșă și se comportă ca a tare - merge tacticos când iese dimineața la pipi.

Oamenii pe care îi întâlnesc cei doi sunt de cele mai multe ori din pătura socială muncitoare, proprietari de moteluri sau de ateliere pentru reparații autor - că și Rosinanta are nevoie de îngrijire. 

"Sunt demni de milă cei care-și irosesc energia încercând să țină lucrurile în loc, pentru că nu vor simți decât amărăciune în caz că nu vor reuși și lipsă de bucurie, dacă se-ntâmplă să câștige."

Despre autor

John Ernst Steinbeck s-a nascut la 27 februarie 1902 in Salinas, California. Intre 1918 si 1925 urmeaza, cu intreruperi, cursurile Universitatii Stanford. Dupa ce mai multe schite ii sunt respinse, Steinbeck debuteaza in 1929 cu un roman, Cupa de aur, al carui protagonist este piratul Henry Morgan.

 In 1932 publica volumul de nuvele Pasunile Raiului, inspirat din viata fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tarziu, ii apare romanul Catre un zeu necunoscut, iar in 1935, Cartierul tortilla, urmate de Batalia (1936) si clasicul Oameni si soareci (1937), ecranizat in repetate randuri. In 1938 vede lumina tiparului volumul de nuvele Valea lunga. 

Pentru Fructele maniei (1939) i se decerneaza Premiul Pulitzer. In urmatoarele doua decenii publica Nopti fara luna (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul ratacit (1947), sau La rasarit de Eden (1952),

In 1962, in urma unui lung periplu prin patruzeci de state americane in compania catelului sau, Charley, scrie volumul Eu si Charley descoperim America. In acelasi an i se decerneaza Premiul Nobel pentru Literatura.

 John Steinbeck a mai scris eseuri (America si americanii), reportaje, scenarii de film (printre acestea numarindu-se si celebrul Viva Zapata). A incetat din viata la 20 decembrie 1968.

Să vă spun părerea mea

Ați vrea să vizitați America, să trăiți  Visul American despre care încă mai vorbește lumea?

Cartea această este un foarte bun îndrumar, prin intermediul ei veți ști la ce să vă așteptați când ajungeți pe acolo. Veți fi ceva mai familiarizați cu ospitalitatea americană dar și cu reticența de care unii dintre aceștia dau dovadă.

Mi-a plăcut cartea, e o lectură simpatică și destul de ușoară. Steinbeck și Charley sunt companioni grozavi în după-amiezilie și serile liniștite. Am petrecut momente foarte faine călătorind cu ei. 

"M-am născut pierdut și nu-mi place să fiu găsit."

Carte oferită de Libris. 

Voi ce mai citiți? Cum merge treaba? Călătoriți? Vă bucurați de vacanță?