Acolo unde femeile sunt regi - Christie Watson
Acolo unde femeile sunt regi de Christie Watson este cartea pe care o lecturez eu de ceva vreme, mi-e dificil să recunosc faptul ca a durat foarte mult până am citit-o și am prins greu firul poveștii.
Inițial am crezut că lectura va avea un puternic impact feminist datorită titlului, dar nu este așa. Aflăm în schimb povestea înfiorătoare a lui Elijah, un copil de șapte ani născut în Anglia din părinți nigerieni.
Copilul crește cu impresia că este posedat de un vrăjitor, acesta este unul dintre motivele pentru care micuțul este separat de mama sa și inclus în sistemul de protecție al copilului. Spun unul pentru că principalele motive ne sunt dezvăluite pe parcursul lecturii când realizăm că Elijah este incapabil să se adapteze vieții de familie.
Aflăm astfel background-ul familial al copilului, credințele și practicile religioase la care este expus și mai rău, abuzurile fizice care determină autoritățile să preia copilul în sistem și să îl plaseze într-o familie sănătoasă.
Cele mai multe detalii ne sunt dezvăluite când băiatul este dat familiei adoptive, încercările treptate de a se adapta alături de Nikki și soțul ei, dar și dorința de a se convinge că mama lui biologică - Deborah îl iubește.
Prețul acestor detalii este devastator pentru băiețel, iar calea vindecării este lungă și anevoioasă, cu toate acestea parcă încercările familiei adoptive eșuează. Bucuria care le rămâne este aceea că băiatul a avut o familie adoptivă iubitoare, fie și pentru o perioadă scurtă.
Sursa foto |
Întrebările pe care mi le-am pus în urma acestei lecturi sunt: cum abordăm copilul adoptiv neadaptabil? cum îl facem să aibă o legătură sănătoasă cu părinții biologici? cum le explicăm abuzurile prin care au trecut și merită un părinte abuzator să aibă o relație cu propriul copil, chiar dacă abuzul avea scop "vindecător"? Cum gestionăm bagajul emoțional și eventualele probleme psihice pe care le aduce cu el un astfel de copil?
Abordarea cărții mi s-a părut foarte interesantă, chiar dacă acțiunea este destul de slabă, pe doar două planuri simple care alternează. Nici scriitura nu mi se pare foarte strălucită - este de a dreptul simplă și cu ușoare tente exagerate de melodramatism - în încercarea Deborhei de a-și dovedi dragostea față de fiul pe care îl abuzează sistematic - fapt pentru care își pierde credibilitatea.
Cartea a fost oferită de librăria online libris.
Voi ce mai faceți? Ce citiți?
Ce mult mi-a plăcut! :) Mulțumesc pentru recenzie!
RăspundețiȘtergereAcum citesc „Ceva în apă”.