Cu stangul...prin viata

Ce-mi mai "plac" trezirile matinale, miezul saptamanii, frigul si umezeala de afara... dimineata devreme. Practic, le detest. Ma enerveaza sa ma trezesc devreme, sa ma chinui sa tin ochii deschisi, sa ma speriu cand imi intra valul de lumina de la becul aprins din baie, sa pornesc robinetul pe apa calda si sa curga apa rece ca gheata, care daca iti atinge trupul te trezesti instantaneu, mai ales pe somnoroasa de mine.
As vrea sa "fur" macar jumate de ora de somn in plus dimineata, cine a programat cursurile la ora aia, a fost nebun, nu alta! Cred ca si voi sunteti de acord cu mine.
Dupa ce ma chinui jumate de ora sa ma trezesc si sa ma pregatesc de scoala, mai trebuie sa si dardai in statie pana vine autobuzul, noroc ca, uneori dimineata ma duce tata cu masina !
Calatoria cu autobusul o faci pe risc, dimineata, sa te consideri norocos daca reusesti sa urci, si mai norocos sa ai posibilitatea sa te sprijini de ceva, ca sa nu mergi "de-a-dura" cand pune soferul frana in autobus.
Iarna e nasol, mai ales cand e gheata pe jos, de acasa pana la statia de autobus fac patinaj artistic la fel si de la statie pana la scoala....
Dar uneori e placut sa tragi cu ochiul prin geamurile aburinde ale autobusului sau masinii, sa fircalesti cu degetul o inimioara sau numele pe geam... sa privesti fulgii de nea cazand, si oameni adormiti cum se trezesc cand dau de gheata pe trotuar si isi pierd echilibrul brusc si eventula mai "prind cate un iepure".
Dar sunt optimista, merita si trezitul asta devreme, nu?! :) Candva imi va folosi... simt asta!
Vremea se schimba, ba ploua ba ninge, nici ea nu stie ce are de gand, e la fel ca mine, nehotarata, visatoare, entuziasta, vor veni vremuri mai bune si pentru altii.
Eu nu sunt capabila sa realizez asta acum, dar mi se spune des, varsta mea e frumoasa. Nu-i asa ca ar fi frumos sa treci prin viata, iar la sfarsit sa ai dreptul sa iti alegi o varsta la care sa traiesti vesnic?! Ar fi minunat, da... pana acum, varsta de 14-15 ani mi se pare cea mai frumoasa, cu toate "mofturile" mele de copil mic, prostut si razgaiat, oarecum.
Am auzit ca la batranete, unii oameni se comporta ca in tinerete, ar fi interesant sa ma vad la optzeci si ceva de ani putandu-ma ca la 15 , oare voi prinde eu varsta aceea? Daca da, sigur nu vreau sa ma port asa, as parea nebuna.
Lumea e un prilej nesfarsit de intorasturi bizare ale vietii cotidiene! :)) Anapoda, nu? Nici eu nu stiu ce am vrut sa zic.
Vreau sa va transmit sa va bucurati de viata, orice varsta ati avea! Nu conteaza cat de tanar sau batran esti, important e sa te bucuri!
Eu am sa pun si piciorul drept pe sol, astfel poate nu voi ajunge prea departe cu gandurile mele "visatoare" pana atunci... Enjoy your life! La dolce vita! (Viata e frumoasa)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Notre-Dame de Paris-Victor Hugo

Lorelei- Ionel Teodoreanu

Scrisoare de dragoste - Mihail Drumeș