Loda cu fuste înflorate



Îi cunoașteți voi pe vecinii noștri oacheși și gălăgioși? Ar fi imposibil să nu, sunt peste tot. Par și ei a fi împărțiți în caste, că doar se trag din India...dar nu vorbim aici de Casta Brahmanilor sau Casta  Kșatriya. Vorbim de oameni înstăriți cu meserie moștenită din moși strămoși, ași în afaceri, sunt ași pentru că ies mereu în câștig. La polul opus se află ceilalți, mult mai tuciurii,săraci, disprețuuiți de toți. Pentru ei furtul, cerșitul, căutatul prin gunoaie nu sunt considerate fapte umilitoare, deci le folosesc pentru a-și duce traiul de zi cu zi.
Uniunea Europeana caută mereu soluții pentru aceste făpturi oropsite care așteaptă ajutor, dar nu vor să se ajute ei pe ei și pe copii lor.
 Acum știți despre cine vorbesc?! Vorbesc despre rromi, sau țigani mai pe românește.
Când aud de ei nu vreau să mă gândesc doar la aspectele negative foarte mediatizate, mă gândesc la cei care au meserii, badogoșii/ căldărarii, au copii care moștenesc mai departe meseria și gospodării bine puse la punct. Pe ei nu-i interesează să învețe prea mult, merg la școală doar cât să deprindă arta cititului ca să-și poată lua carnetul de șofer, vorbim aici strict de băieți.

Pe urmă tații se ocupă mai departe de instruirea fiilor, îi învață meseria și valoarea banului. Se însoară de tineri, fac nunți aranjate și își aduc nevestele în casa părintească.

Nevestele sunt adevărate copile când ajung în casa soților, cel mai probabil soacrele se vor ocupa de ele. Fetele sunt și mai puțin școlite decât ei, dar nu le pasă, gospodăria și copii rămân pe mâna lor. Cumpărăturile au devenit un hobby și pentru ele, cel puțin pentru cele din cartierul meu. Își poartă fusta și bluza largă cu foarte mare eleganță, sunt pline de culoare, voioase, plinuțe și mult prea gălăgioase. Nu se sfiesc să se prindă în vorbă cu româncele, ba chiar să le strige în gura mare în caz că au trecut neobservate. Mie mi se par foarte frumoase unele din ele. Fete de vârsta mea, a căror grijă e  să-și lăpăie semințele în stradă, să se țină după soacră și să exprime tot ce simt în grua mare. Mai demult îmi era milă de ele, dar am observat că se complac, chiar nu le displace să-și întemeieze familia de tinere.
Un lucru știu sigur, țiganii care se respectă și respectă tradiția vor fi fideli familiei, soții n-au voie să atingă deloc alte femei, înafară de nevastă și probabil câteva femei din familie. Vreau să spun că n-au de gând nici să prindă altă femeie de braț. Țigăncile tradiționaliste nu își vor arăta deloc picioarele, consideră înjositor acest lucru,  fusta (așa numesc ei poalele înflorate) e purtată până la glezne și capul e acoperit cu un batic, dacă sunt măritate. Fetele nemăritate dar aproape de măritiș poartă părul lung împletit în codițe, legate de obicei  cu panglici colorate. Cât sunt mici, fetele sunt îmbrăcate și ele în pantaloni sau fustă ca orice fetițe.
Am intrat odată în vorbă cu o astfel de femeie, venea cu copii, băiat și fată, de la medic. Eram în autobuz, fetița era inteligentă, iar mama ei era încântată că fata învățase câteva cuvinte în engleză. Lucruri la care mama, probabil ea nu avea acces, se bucura pentru reușita fiicei sale.

Pe Loda o știu de când eram mică, ea are peste treizeci de ani acum. Când eram mică și o vedeam pe stradă îmi ziceau părinții "Bia, ni pe Loda!" și așa au rămas toate țigăncile ce poartă fusta în memoria mea de copil. Toate erau Loda când le vedeam. Deși pe Loda o cheamă de fapt Mândra, probabil porecla asta i se trage de la faptul că era o fată mai puțin normală, chiar și pentru etnia ei. Și acum o mai văd umblând hai-hui pe stradă și intrând în vorbă cu fete care-și butoneaza mobilul. Loda, biata de ea,  a fost măritată forțat, ei nu i-a plăcut și a fugit de la bărbat înapoi la casa părintescă. Are o fată care îi poartă numele acum. Are și  mobil, deși nu știe să citescă, probabil dibuiește ce vede pe ecran. Mai roagă vreo fată pe stradă să-i mai buchisească telefonul  luat mai mult de accesoriu, ca să se emancipeze puțin.
Sper să nu-mi luați în nume de rău acest articol, dar simțeam nevoia să scriu ceva și despre acești vecini plini de viață. Să vorbesc despre câteva din aspectele pozitive care îi reprezintă, precum:  culoarea, capacitatea de a se adapta în felul lor (cei din zona mea știu țigănește, română și maghiară, limbi pe care le folosesc când încheie târuri), simțul artistic (am văzut câteva cetârne foarte migălos lucrate de badogoși și pline de înflorituri), muzicalitatea, priceperea, voioșia, și de ce nu, respectul pentru familie și tradiții.

Nu am găsit până acum nicăieri un loc pe net în care să se vorbească despre aceste aspecte pozitive, pe cele negative, mai ales ale țiganilor săraci le știm pe dinafară. Cum spuneam și mai sus, UE caută soluții pentru ei, de felul lor sunt foarte oportunuști. Colaborează până când li se dă ceva în schimb, ca mai apoi să nu-i mai intereseze nici soarta propriilor copii. Și mie îmi e repugnă când văd câte unul mort de beat și puturos în autobuz, ori în zona în care mă aflu. Sau câte o cerșetoare murdară cu pruncul la piept care ne agasează cerând bani,  bani care oricum vor ajunge pe țigări sau băutură.
 Ca să termin într-o manieră optimistă spun că cel mai important e să fii om, indiferent de naționalitate sau etnie. Poți fi și Papa de la Roma dacă nu știi să te bucuri de viață și să te faci plăcut celor din jurul tău. Spun să te faci plăcut nu să te prefaci!

Comentarii

  1. Scuza-ma ca nu iti impartasesc entuziasmul, dar nu am cum. Nu am vazut pana la varsta asta niciun reprezentant al etniei asteia care sa nu insele increderea ce i se acorda, care sa se tinaa de un serviciu, care sa nu vrea sa te insele, ori vreunul responsabil. Tarile din UE i-au asimilat pe ai lor pentru ca au aplicat legea, iar ei s-au supus. Pana ce nu se va aplica si la noi legea, degeaba.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E un subiect mult prea sensibil...si da, e destul de greu sa gasesti un rrom cinstit, dar nu imposibil. Tarile UE inca se zbat si ele ca sa-i domoleasca, uita-te la Franta care ne acuza pe noi de discriminarea rromilor, acum tara lor se zbate sub asaltul tiganilor si sunt depasiti de situatie. Nu gasesc nici o solutie care sa opreasca migrarea lor, noi nu ne suparam. Ne-ar conveni chiar daca ar pleca toti cersetorii la ei. Dar au si ei ca natie cateva aspecte pozitive... trebuie doar sa le gasim, ma refer aici la rromi traditionalisti care, mai inseala ce-i drept, dar nu se presteaza la furtisaguri sau cersit.

      Ștergere
  2. Părerile mele referitoare la acești vecini ai noștri sunt împărțite. Nu sunt genul de persoană care face discriminări, și totuși am avut destule experiențe neplăcute cu ei care să mă facă să-i privesc cu reticență. Nu îmi place că li se oferă atâtea ajutoare pe degeaba și ei își bat joc de tot ce primesc, dar în același timp știu că există și foarte puțini oameni onorabili care suferă din cauza discriminării. Ar trebui mai degrabă să se pună accent pe integrarea lor: să se creeze locuri de muncă mai bine adaptate pentru ei(de unde să nu poată fura), să li se acorde ajutoare doar cu condiția de a-și trimite copii la școală, să li se interzică plecarea din țară odată ce au fost deja expulzați etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Subscriu. Da acordarea de ajutoare se face pe anumite criterii, ei vad in copii o sursa de venit, singura sursa sigura pe langa munca la negru, cersit sau furt. Din cate am inteles, acordarea alocatiilor se face doar cand copii frecventeaza scoala.
      Sunt si tigani care, desi nu sunt mari amatori de scoala, nu le place sa fie considerati saraci. Sunt si ei oameni si oameni, desi extremele ne sar foarte mult in ochi. E pacat, au si ei potential, doar ca sunt lenesi si prefera sa primeasca totul de-a gata.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)