Atunci și acum

Azi, zi obisnuita de primavara, mai ales o zi din apropierea Pastelui. Alergatura, ieri curatenie generala la mine in camera si stres, azi cumparaturi.Fuga de colo-n-colo prin supermarket, zici ca era un furnicar plin de energie si dinamism. Da, domnule, o lume dinamica si harnica, toti isi vad linistiti de fleacurile vietii, inclusiv eu. Cand sa iesim din supermarket,afara furtuna... inorat intr-o parte, pe cealalta soare. Calare pe cer doua curcubee splendide. Toatal lumea sare cu aparatele foto si telefoanele "Oai, uite ce frumos e, fa-i o poza!", inclusiv eu, dovada mai sus. Printre tunete si fulgere, doua ROGVAIV-uri erau numai bune. Chiar ca nu mai vazusem un curcubeu de multa vreme, mai ales doua si pe furtuna. Un alt motiv de bucurie al vietii de zi cu zi. Schitam un zambet cand le vedem si nu e neaparat de vorba de reduceri de pret la nu stiu ce produse. Imi amintesc de un banc, un copil vede un curcubeu si ii spune mamei sale "Mama, uite ce reclama frumoasa e p...

Vai, dar ce repede mai trece vremea. Parca mai inainte era iarna si sarbatorile de iarna, acum e paste si sarbatorile din acest anotimp. Traim vremuri parca, pe repede inainte, daca ne oprim ramanem in urma. Nu e mare lucru nou in legatura cu mine. Saptamana trecuta am participat impreuna cu cativa colegi, la un concurs intitulat "Scoala Non-Violentei", mai exact joi, 26 martie 2010. Nu pot zice decat "un fleac,i-am ciuruit" :) , liceul nostru a luat locul I, nu degaba absentele de la ore. Am lipsit sa "repetam", nu faceam noi mare lucru, dar a fost cu folos. Partea proasta e ca nu am gasit nici macar o fotografie in tot internetul de la activitatea noastra, desi au facut multe poze... Oricum, se stie Lic.Teoretic "Aurel Lazar" Oradea e cel mai tare, am fost cei mai la subiect. Nu degeaba ne-am chinuit sa fim bebeluse violente (eu cu o colega), un zan in tutu (coleg), un mos si o baba (doi colegi de scoala), o adolescenta si un adolescent fitos (...

Vreau sa vina vara, ca sa fie vacanta, sa pot merge in tabara si in sat. Da in sat, ca sa inalt zmee precum un copilas inocent la fel ca si Casandra. Sa hoinaresc prin sat cu Sara, sa ma racoresc cu apa din fantana si sa dau din evantai precum un mic ventilator care foloseste forta mainii. Sa ma plimb desculta prin iarba si sa zbor ca din pusca atunci cand pasesc peste vreo pietricica. Sa fac buchete de flori de camp si sa le duc bunicii si mamei ca sa le puna in vaza. Parca mi-e dor de acele timpuri in care eram atat de mica si stateam foarte mult la bunica pentru ca parintii erau la serviciu. Nu aveam papusile la mine si foloseam tot felul de betigase pe post de Barbie. Le aliniam pe marime, fiecare era un membru important al familiei si avea rostul lui, la fel ca in lume. Mi-e dor de jocurile mele juvenile, de cand eram poate mai mititica decat Casandra, dar aveam o imaginatie bogata, faceam chiar si din nimic ceva. Ma obijnuisem deja sa fiu singura, sa ma joc singura, parca ma i...

Lista mea cu dorinte... Pe viitor imi doresc un buchet frumos de flori, o rochita alba, draguta si cam atat, asta in viitorul nu foarte indepartat. Cred ca orice fata isi doreste asta. Imi doresc si o casuta de vacanta, langa o padurice unde sa pot sta in liniste. Sa-mi astern gandurile pe hartie cu creionul sau cu pensula. Sa pot asculta suieratul vantului si cantul pasarelelor. Unde sa nu ma deranjeze decat zumzetul albinelor si bataia din aripi a pasarilor. Sa pot culege bucrurii de pe campiile din imprejurimi, sa fiu vecina cu o viziuina de iepuri sau cu niste brotacei ce isi au salasul intr-un lac dragut. Sa il am vecin si pe frumosul Soare dimineata si pe draga Luna seara. Sa aliniiez stelele pe cer ca sa le pot numara si iarba din gradina sa imi gadile talpile, sa simt mireasma florilor si sa admri frumusetea zorilor. Da, asta-mi doresc, si nu e imposibil. Iti doresc si tie sa ti se indelpineasca macar o bucurie, stiu ca totul e posibil si vad "un infinit de p...

Voi fi o clipa ra tacită , Voi fi cu-n gînd asemuita , Voi fi o stea nemuritoare Văzută de departe-n zare . Mă voi imprieteni cu-n drag Soare Mă voi juca prin constelatii Starni-voi multe afirmaţii În universu-acesta , oare? Mă voi bucura de viata Si-ti voi spune fata-n fata Sa zbori cu mine printre stele Si sa ne-mprietenim cu ele. Le vom iubi foarte tare, Ne vom bucura-n plimbare. Cu gandul vom circula, Pana spre Steluţa mea. E sora cu-n Luceafăr drag, Ce ne-asteapta acum în prag, Lînga gîndul meu pribeag . E strajer în efemer Si ne bucurăm de el, Dimineaţa-n răsărit Pe Luceafăr l-am zărit Ne saluta cu-a lui raza Si ne- nvăluie in ceaţa Pentru-o nouă dimineaţa .

De-acum astept O viata-ntreaga Clipa,ce-mi va fi Cea mai draga. Va fi o clipa Scurta-n viata Si-am s-o insir Pe-un fir de ata. Ma voi gandi La ea mereu, La clipa ce-am visat Doar eu.

Mi-au venit in minte zilele acestea multele "perle" pe care le scoteam pe gurita cand eram chici bobo, adica mai mica, eram "fata cu vorbe de diamant", eram vorbareata,isteata, rusinoasa cu strainii dar o buna povestitoare sau cel putin asa zice mama. Ma distrez destul de bine acum, de exemplu cand cantam cantecul "Mos Craciun cu plete dalbe" il adaptam, era "Mos Tlaciun cu plete dalbene pe tap!", aratam si unde-i "tapul"(capul) ca sa stie privitorul. :) "Uite papadaiul!" era "uite papagalul!", "gugla" era gluga, cred ca aveam o mica problema cu litera "C" daca imi amintesc ,din spusele mamei, dar din fericire s-a remediat. :D Ma uitam mult la desene, si acum ma uit din cand in cand, atunci erau cu subtitrare unele (dar mie imi era tot una, fiindaca nu stiam citi si fireste ca nici engleza nu stiam), in fine, erau fratiorii si surioarele mele, eu fiind singura la parinti ma plictiseam destul de re...

Acea mama ii "spune" copilului ei ca il iubeste, mana din dreapta "spune"si ea "Te iubesc!". Stau si ma gandesc, daca nu as mai putea vorbi, daca intr-o zi as surzi si amuti?! Ce m-as face atunci, cum m-as exprima?! Cum m-ar intelege lumea, am avut o data probleme cu auzul cand eram mica, e groaznic sa nu auzi cand te cheama cineva. Stai tot timpul atent si ai mereu impresia ca te striga cineva, iar cand te striga nu auzi... Ei bine, din fericire, problema mea a fost remediata, dar din nefericire sunt altii a coror probleme sunt iremediabile. Acestia trebuie sa gaseasca alte metode de comunicare, prin semne si expresia fetei, de fapt ei "vorbesc" cu mainile. Poate ca sunt ceva mai protejati decat noi, fiindca nu aud toate rautatile pe care le spun cei din jur despre ei si despre altii. Ei "vorbesc" doar cand e nevoie. Am avut sansa de a cunoaste o astfel de persoana, am si invatat cate ceva din alfabetul surdo-mutilor, dar e cam putin....

E 8 Martie, pe aceasta cale doresc sa urez tuturor mamicilor, bunicilor, doamnelor si domnisoarelor la multi ani! Mamei, bunicilor si matusilor mele nu le urez aici la multi ani si nici nu le spun aici ca le iubesc de la cer la pamant, pentru ca oricum ele nu citesc blogul. :)) Dar o spun, ca poate, poate:) De dimineata a fost foarte frigggg, credeam ca vine iarna... dar in calendar e timp de primavara. Am vazut ca si mugurii pomilor infloresc, cu sfiala dar infloresc si ma bucura acest lucru. Am mai zis cat de mult iubesc primavara? Cred ca da, o ador, nu doar pentru ca in acest anotimp e si ziua mea de nastere, mai este pana atunci, ci si pentru ca tot acum revin toate la viata. Asa ca va mai doresc sa primiti flori, cat sa va faceti gradina, atatea vorbe bune cat sa va ajunga pentru tot anul si atata dragoste incat chiar daca ai da inapoi la fiecare, tot ti-ar mai ramane... UN 8 MARTIE FERICIT DRAGA MEA!

Caută mai multe fişiere video ca acesta pe Teatrul de Stat Oradea Da, da, din nou Maitreyi, cum ma tot laudam eu ca am citit cartea lui Mircea Eliade si cate ziceam despre spectacolul de teatru. Va dau si voua voie sa "gustati" din spectacol, doar cateva secvente, pentru ca farmecul nu e acelasi daca nu mergi la fata locului. ;) In spectacolul sustinut de "Trupa Iosif Vulcan" de la teatrul de stat din oradea ii puteti vedea in distributie pe: Miahela Gherdan Richard Balint Petre Ghimbasan Elviar Platon Rambu Serban Borda Sorin Ionescu Ciprian Ciuciu Lucia Rogoz Adela Lazar Renata Rambu Veti vedea o mica Indie necunoscuta ochilor nostri, cu granitele cuprinse pe teritoriul scenei. Un decor pe masura de autentic si de realist, costume viu colorate si o coloana sonora tot pe masura, veti uita pentru cateva zeci de minute ca sunteti de fapt in Romania si veti trai din plin povestea Maitreyiei, a lui Allan si a familiei ei. Film realizat de Daniel Sandor. Enjoy! :)

Zilele acestea Omul de Fier a fost spectator al unei curse între sportivi. Unii păreau mai puternici iar alţii mai slabi .... ca oamenii, de altfel. Cursa a început , un singur participant era considerat foarte bun, fiindcă ave renume si mai castigase si alte curse . Era foarte încrezător în forţele proprii si nu se ruşina sa îi sfideze pe ceilalţi participanti . Sustinatorii lui strigau celorlalti concurenţi " Dati-va bătuţi !", pe parcurs au renunţat cu toţii . Doar Favoritul si un sportiv aparent mai Slabut au continuat. In fala lui, Favoritul s-a oprit ca sa pozeze unor ziarişti , ca prin minune Slabutul a ajuns înaintea lui la linia de sosire si a cîştigat cursa. Cînd jurnalistii au vrut sa îi ia un interviu castigatorului , au constatat ca acesta era surd, deci nu auzise strigătele privitorilor si a continuat cursa, ba chiar a castigat-o, iar Favoritul a ramas inganfat cu fala lui . Asa a devenit Slabutul un erou si un bun priet...

Azi a fost o zi frumoasa, dimineata s-a luminat devreme, a fost placut si in pauze in curtea mica a scolii. Nu a fost clad, dar a fost bine. Dupa scoala am iesit la o hoinareala prin parc impreuna cu Ioana (cea din poza) . Ne bucuram de sosirea primaverii si depanam amintiri, din tabra, din scoala generala si din spital, noi avem multe in comun :)), pe langa si "pitici" pe creier. Materia cenusie din cap difera de la om la om, a noastra in schimb e plina de "pitici" care au idei traznite si se bucura de viata. M-am bucurat de mugurii neinfloriti ai pomilor, de leaganul din parc impreuna cu Ioana, de asfaltul rece de langa statuie. Dar mai ales ne bucuram ca suntem inca doar niste copii si ca putem sa ne putram "ca copii". Ne-am dat pe leagan cat de tare am putut, ne-am distrat, ne-am intrecut in inaltime si viteza. Intre timp, vine langa mine un copilas blond cu ochisorii albastri si seriosi, ma opresc, imi zice: "Sa ma dai si pe mine a...