Ironia soarteti...

M-am certat cu o perosana, de fapt nu a fost cearta, a fost doar un repros adresat de acea persoana mie.
Se lovise, nu mai stiu de ce, iar eu, ca o bagareata ce sunt mai nou, imi permit sa fac o gluma pe seama loviturii...
Dupa cateva secunde acea peroana se dezmeticeste si imi da o replica dura:
"Bine ca esti ironica, nu poate vorbi nimeni nimic cu tine ca esti irnoica tot timpu'...!"
A fost o "palma", o "palma" bine meritata...ironia soartei e ca am primit si "pumni", dar nu asa de durerosi ca replica ei.
Macar stiu ca "pumnii" vin de la pesoane ironice, dar "palmele" aste sunt de o usturime aparte si iti ramane o pata rosie pe suflet (si pe obraji) care te lasa fara replica, te doare si te face sa te schimbi... tre sa inavt neaparat sa-mi tin gura, dar apoi voi mai putea glumi?
Ar trebui sa fiu mult mai atenta la cursurile de la scoala vietii si sa stau dracului (ca nu-l prea pomenesc) in banca mea!
Ca tot intervine unu "Iar te bagi ma in seama?!", apoi toti sar cu gura pe el sa taca...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Notre-Dame de Paris-Victor Hugo

Lorelei- Ionel Teodoreanu

Scrisoare de dragoste - Mihail Drumeș