Peripetii din tabara....

E a doua zi de Craciun, sfarsitul anului e la doi pasi...mama, dar ce repede trece timpul, cand ii auzeam pe adulti ca spun asta mi se parea foarte ciudat, ei, uite ca am ajuns si eu sa constientizez ca timpul trece repede, uneori pe langa mine....
Azi eu cu o prietena din scoala generala ,Ioana am inceput sa scriem amintiri pe mess...nu foarte indepartate, doar din vara aceasta :).
De trei ani incoace am inceput sa merg si eu in tabere crestine in care merge si Ioana.
In primul an am mers eu Ioana si Melania, anul trecut a venit o alta colega, fara Mela, doar cu mine si Ioana si trupa de copii si tineri cu care ne distram an de an.
In acest an, insa am mers doar eu cu Ioana, mai era si sora ei mai micuta cu noi in camera, dar ea nu e ca noi, ea e mai rau :)) , si sa nu uitam de Diana, lidera noastra, e mai mare si doar ea e in stare sa ne puna la punct cand intrecem masura.
Facem foarte multe in tabara, multe prostii, in general, dar astea sunt "ciresele" de pe "tortul" vietii, nu?!
Anul asta, de exemplu, imi amintesc de drumetia pe care am facut-o, ne-am plimbat, nu gluma am facut "picioare la muschi" (asa i-a zis Ioana unui copil ca va face daca merge in drumetie), dupa cateva ore de plimbari prin padurea din jurul Deznei, ca acolo era tabara, am gasit un izvor cu apa tulbure, a fost mai buna ca un suc atunci :)).
Ca de obicei, Ioana s-a accidentat la picior, plansete, julituri, sangerari, bandaje, Diana sora medicala, nimic nou.... Doar ca am patit-o si eu anul asta, intr- seara dupa programul de la capela am mai ramas ca sa ne "distram", nu stiu ce distractie a fost aia ca zbieram si radeam ca niste prosti, pana cand mi-a trantit Ioana un picior de scaun pe un deget de la picior de sa-l tin minte, in momentul acela am crezut ca mi-a cazut o parte din cer in cap, am mers in camera suspinand si schiopatand, ceilalti si-au continuat "distractia", eu "am dat apa la crocodili" singura in camera, pana cand am fost descoperita. Sa vedeti voi in seara aceea scantei intre mine si colega , oricum in cele din urma ne-am impacat, ca altfel Dia nu ne dadea voie sa ne culcam si eram obosite dupa o zi lunga :)).
Da da, am facut multe in tabara aceea, stateau Bia (eu) si Ioana pe balcon priveam stelele si discutam, lidera se speria ca nu ne gasea in pat la o ora asa de tarzie in noapte, cand colo noi ca doua pupeze "shushoteam" pe balcon, cred ca Dianei i s-a luat o piatra de pe inima cand si-a dat seama unde suntem. :)
In poza suntem eu (in maro), Diana (lidera in mijloc) si Ioana in cealalta margine, era in dimineata plecarii din tabara, se vede pe fetzele noastre cat eram de obosite.
Sper sa merg si anul viitor si sa fie macar la fel de frumos! :)
Sper si mai mult ca sa reusesc sa aplic vietii mele tot ce am invatat in acele tabere crestine, de la a-l "tine" pe Dumnezeu alaturi de mine pana la facutul de bratari.
Va salut si Domnu fie cu voi si in anul ce urmeaza!