Ironia soarteti...

M-am certat cu o perosana, de fapt nu a fost cearta, a fost doar un repros adresat de acea persoana mie.
Se lovise, nu mai stiu de ce, iar eu, ca o bagareata ce sunt mai nou, imi permit sa fac o gluma pe seama loviturii...
Dupa cateva secunde acea peroana se dezmeticeste si imi da o replica dura:
"Bine ca esti ironica, nu poate vorbi nimeni nimic cu tine ca esti irnoica tot timpu'...!"
A fost o "palma", o "palma" bine meritata...ironia soartei e ca am primit si "pumni", dar nu asa de durerosi ca replica ei.
Macar stiu ca "pumnii" vin de la pesoane ironice, dar "palmele" aste sunt de o usturime aparte si iti ramane o pata rosie pe suflet (si pe obraji) care te lasa fara replica, te doare si te face sa te schimbi... tre sa inavt neaparat sa-mi tin gura, dar apoi voi mai putea glumi?
Ar trebui sa fiu mult mai atenta la cursurile de la scoala vietii si sa stau dracului (ca nu-l prea pomenesc) in banca mea!
Ca tot intervine unu "Iar te bagi ma in seama?!", apoi toti sar cu gura pe el sa taca...