Adevărata viață de gheișă - Mineko Iwasaki

Mai țineți minte Memoriile unei gheișe? Probabil că da. Foarte probabil că cei mai mulți dintre voi ați văzut filmul, care este într-adevăr o capodoperă. Mineko Iwasaki (născută Masako Tanaka) este una dintre gheișele care l-a inspirat pe Arthur Golden în scrierea bestseller-ului mai sus menționat. 

Consternată de povestea spusă despre gheișe în romanul lui Golden, Mineko Iwasaki își publică memoriile, vorbind despre adevărata viață de gheișă. 

Născută într-o familie numeroasă, fiind ultimul copil, cu alte câteva surori deja oferite unei okiya (casa în care trăiesc gheișele) din Gion Kobu pentru a deveni gheișe, Masako este doar o fetiță retrasă. Mătușica Oima, una dintre prorpietarele okyiei îi convinge pe părinții lui Masako să o lase și pe copila de doar cinci anișori să vină la okiya. Părinții acceptă, chiar dacă foarte greu, iar Masako este adoptată de familia de gheișe, motiv pentru care la șapte ani îi este schimbat numele în Mineko și va deveni o Iwasaki.

"Casa copilăriei mele rămăsese undeva în spate, iar lumea dansului se afla acum în față."

Mineko la 7 ani

Fetița de doar câțiva anișori se adaptează rigorilor impuse de lumea gheișelor în devenire , își părăsește familia și crește într-o casă locuită doar de femeie, urmând cursuri de ceremonia a ceaiului, dansuri tradiționale, studiul instrumentelor și etichetei.
Duce o viață plină de restricții și lipsită de libertăți, pentru că menirea ei este aceea de a deveni o atatori, ea va prelua conducerea okiyei la maturitate.
Chiar dacă okyia este o casă de tip matriarhal unde ar trebui sa trăiască doar femei, se face o excepție, iar Mineko este foarte aproape să fie violată de unul dintre nepoții ei.

"șocul a fost total când, într-o seară, în timp ce mă schimbam în vestiar, Mamoru s-a strecurat pe furiș din spate, m-a apucat de umeri, m-a trântit brutal la pământ și a încercat să mă violeze. "

Revenirea după șoc este grea, dar reușește în cele din urmă să treacă peste tentativa de viol, cu toate acestea  rămâne foarte reticentă față de bărbați în toată cariera ei de maiko (gheișă în devenire) iar apoi de geiko (gheișă).

Viața de gheișă este una plină de tensiuni, de la geloziile pe care le au colegele de preazlă, până la tensiunile pe care le crează admiratorii care o vor de soție pe tânăra gheișă.

Mineko trece cu vederea aceste propuneri și își continuă drumul în carieră spre a deveni o legendă vie.

"Mă dedicam muncii pe cât e omenește posibil. Era singura cale prin care puteam ajunge Numărul Unu. (...) "

În final devine geiko cu acte în regulă, dar viața încă îi pregătește un mister: acela al iubirii și al unei relații stabile cu un bărbat. Consideră că fără experiența dragostei nu va reuși să devină o dansatoare credibilă, care să redea în mod autentic intrepretările din cadrul dansurilor tradiționale puse anual în scenă cu diferite ocazii: de la Cireșii în floare până la dansuri cu ocazia Anului Nou.

Mi-a plăcut foarte mult cartea, iar disciplina și dedicarea de care a dat dovadă Mineko Iwasaki în cariera sa de geiko sunt covârșitoare. Este foarte rară o astfel de dedicare în slujba unui țel: acela de a dansa impecabil. 

Pe lângă asta, ce scrie Arthur Golden despre viața gheișelor este destul de diferit față de viața descrisă de Iwasaki.

În primă fază am zis că voi citi doar puțin din memoriile ei și voi trece la altă carte, dar mi-a plăcut prea mult scrierea ca să nu o termin de lecturat. O recomand cu încredere. 

"Consideram că autodisciplina era cheia către perfecțiune."