Admirand minunile

Viata a devenit din ce in ce mai "seaca", nuantata in amestecuri ale non-culorilor, gri, negru si putin alb.
E deprisos, plictisitoare si fara pic de vlaga...
De aceea "vreau o minune-n viata mea"! Sa intind mana si sa "culeg" minunile, care sa-mi bucure sufletul si sa ma faca sa zambesc.
Ma trezesc in toiul noptii, duc mana la inima, nu simt nimic, nicio pulsatie. Ma speriu.
Ma gandesc "daca n-ar mai bate...as fi deja moarta" si ma culc linistita. E o minune ca traiesc, desi nu simt bataiile inimi...Dar fiindca sunt in viata, inseamna ca bate.
Culeg o floare, a tin in maini, o admir intens. O pun intr-o vaza, e o minune ca nu se ofileste, desi e rupta si nu mai are radacini.
Da, exista minuni! Imi place sa le admir.

Comentarii

  1. si mie imi plac florile in gradina, dar dat fiind faptul ca la bloc nu am gradina, imi plac si in vaza... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Minunile exista dar minunile pot fi si create .

    "Viaţa însăşi este magie, iar dacă nu crezi asta, măcar încearcă să o trăieşti ca pe ceva magic."
    (Albert Einstein)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)