Enjoy

Acum sunt cam tristă, melancolica, dar sufletu-mi surîde.
Motivele nu sunt importante, cert e ca se adeveresc nişte lucruri, iar eu încerc sa trec peste.
Sunt tristă, dar intr-un fel mîndră ca mi se intampla mie. Se spune ce Dumnezeu îi încearcă pe ai Lui. :) Asta e o consolare si o bucurie tot o data.
Stau si mă gandesc, oare voi trece? Mi-e dor de zilele în care puteam fi eu însămi, fara sa dau socoteala cuiva pentru asta.
Acum parca ar trebui sa dau o defintie fiecarui gest, sau vorba pe care il fac sau rostesc.
Ce sa faci, asta e viata, trebuie sa te obisnuiesti si sa te "adaptezi", orecum.

Sau cel putin sa fi tare si sa rezisti presiunilor.

Inca o bucurie, vremea s-a mai incalzit, iar in aer simt miros de primavara. Orice sfarsit aduce dupa sine un nou inceput, orice actiune genereaza o reactiune (asta a fost la fizica azi).

Asa ca bucurati-va de vreme si viata! :)