Margica vietii

Mă trezesc de dimineaţă
Si-am în suflet o speranta,
Ca va fi o zi cu soare
Si cu bucurie mare.

Cine vrea sa intre-acum!
Încă o data nu mai spun
Haideţi toţi în lumea mea
Si vom face tot ce-om vrea.

Ne-am scălda cu toţi în marea
Vom privi chiar si la soare,
Vom rade, ne vom distra,
Cum nimeni nu va spera.

Ne vom bucura de viaţa,
O vom insira pe-o ata
O margica de-o valoare,
Cum nu mai este sub soare.

Vom face un colier
De purtat prin efemer,
Sa-l purtăm prin viaţa noastră,
Ca pe-o podoaba maiastra!