Agonie...

N-am iesit din casa aproape deloc, mai ales dupa weekend-ul cel obositor plin de zbenguiala rotilor masinii pe soselele plaiului nost romanesc.
Am fost prea obosita ieri si azi, alaltaieri fiind tot pe drum ca sa-i fac hatarul mamei, sa mergem in "excursie" doar noi trei, eu, ea si tata, doar ca sa nu stam acasa.
Am cam uitat cum e cu ziua si noaptea, culcatul tarziu si dormitul pana tarziua doua zi nu-i scrisa pe recomandarea medicului pentru un stil de viata sanatos.
E greu, caldura e mare, cuptorul e incis ziua, iar noaptea e intesata cu baazzz-aitul tantarilor si dansul de pe-o parte pe alta pentru ai indeparta de langa urechi.
E o agonie sa te topesti de cald, iar noaptea cand in sfarsit iti aflii locul, sa-ti cante tantarii.
Dar de ce ma plang?!
Sigur nu sunt eu singura care sufera de asa ceva.
Am uitat cum e-n vacanta...
In schimb, azi dupamasa, a fost o furtuna de toata mandria, conturul Romaniei pe ecranele de la meteo e plin de culori, ba rosu ba galben....
Vreau sa ma refugiez intr-un strand, supermarket sau biblioteca racoroasa zilele urmatoare.