Ciuleandra- Liviu Rebreanu, Ziua Limbii Române







Ciuleandra e un roman scris de Liviu Rebreanu, același autor care chinuie elevii de liceu cu Ion și Pădurea spânzuraților. Ei bine, Ciuleandra nu e deloc ca  Ion, abia recunoști stilul lui Rebreanu în roman. Mi-am dorit mult să citesc și această carte încă din timpul ultimei clase de liceu, a fost prezentată la ora de română de doi colegi, m-a făcut curioasă și acum că am avut timp am citit-o.
Romanul a fost publicat în anul 1927 și a fost văzut de critici ca fiind simplu, melodramatic și cam superficial.
Liviu Rebreanu explică în jurnalul său, "Opere", adevărata semnificaţie a romanului: „Ciuleandra asta, pentru mine e o operă în care se exprimă şi se clarifică o taină sufletească mare, e cazul, des repetat, al iubirii până la crimă...

Romanul începe cu finalul poveștii de dragoste, Puiu Faranga într-un moment de, să-i zicem- nebunie-o ucide pe frumoasa lui nevastă Mădălina, devenită Madeleine după căsătorie.

Policarp Faranga, tatăl lui Puiu, un om bogat și de familie nobilă, îl internează pe fiul său într-un sanatoriu după incident .

Acesta îl face pe tânăr să simuleze nebunia, astfel în cât să petreacă o vreme în sanatoriu de unde putea să scape fără a ajunge la închisoare evitând să facă familia de râs.
Acțiunea e bazată pe tehnica amintirilor, Faranga este bântuit de trecut, acesta îi istorisește doctorului psihiatru Ursu cum a cunoscut-o pe Mădălina în satul ei natal .
Puiu pune momentul lui de nebunie pe seama eredității, Policarp Faranga căuta o fată din familie de țărani care să-i devină soție fiului său pentru a reîmprospăta sângele familie. Astfel cei doi ajung în satul Mădălinei în timp ce se dansa Ciuleandra. Puiu ajunge în cele din urmă să danseze cu patos alături de tânăra Mădălina.

Descrierea dansului Ciuleandra, la care Puiu asistă din cerdac pentru început, este foarte complexă și aș putea zice, unul din momentele cruciale ale romanului:
"Hora, ca toate horele, fetele, așa și așa, flăcăii, să nu mai vorbim. De altfel o horă obișnuită fără niciun haz ... Apoi a venit Ciuleandra... Ei bine, doctore, cine n-a văzut Ciuleandra nu-și poate închipui ce înseamnă beția dansului! (Se aprinse. Ochii îi luceau într-un zâmbet fierbinte). Pornește ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. (...) Ritmul jocului se accelerează, firește. Jucătorii, cuprinși de după mijloc, formează un zid compact de corpuri care se mlădie, se îndoaie, se răsucește și tresaltă cum poruncesc lăutarii. (...) Apoi deodată, cu toții, cu pașii săltați și foarte iuți pornesc ca într-un vârtej. (...)"

Ciuleandra ca dans este de origine din Muntenia, este un dans dionisiac care începe lent și cumpătat, apoi ritmul crește. Dansatorii sunt cuprinși de frenezia dansului, sun captivați și duși pe ritmul muzicii.
Este un dans al destinului în care mulți își găsesc sufletul pereche.
Mi se pare că Rebreanu a ales foarte bine acest dans ca motiv central al cărții.
Pe scurt, Ciuleandra este un roman complex dar și simplu în același timp, are un singur fir narativ, introspecție psihologică, dragoste, moarte și nebunia remușcărilor.
Îi acord romanului nota 10 din 10. Mi-a plăcut,  scurt și la subiect, bogat în detalii și cu o acțiune bazată pe rememorarea evenimentelor din trecut.

***************************
Știați că azi e ziua limbii române?
Ce poate da mai bine de Ziua Limbii Române decât un roman clasic scris de un autor român?
Azi, 31.08.2013 e prima dată când se sărbătorește la nivel național ziua limbii pe care o vorbim, ZIUA LIMBII ROMÂNE. Așa că mulți ani să dăinuiască limba română că mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim.
Ce carte românească citiți voi azi? :) Avem și noi micile noastre comori literare, oricât de revoltați am fi împotriva lor...din cauza bibliografiei școlare.


Comentarii

  1. Este un roman splendid Ciuleandra,mi-a plăcut enorm!

    RăspundețiȘtergere
  2. Rebreanu e unul dintre favoritii mei. Din scrierile lui cred ca cel mai putin mi-a placut Ion... si cel mai mult Rascoala.
    Azi, cred ca nu o sa citesc nimic, dar am inceput Jurnalul lui Mihail Sebastian, care insa sta acolo deschis pentru ca eu nu am timp de el, desi imi place.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu prea ma dadeam in vant dupa romanele lui Rebreanu, dar "Ciuleandra" imi place :)
      Sper sa iti faci timp sa citesti Jurnalul, patim toti uneori sa nu avem timp sa facem ce ne face placere.

      Ștergere
  3. Am un prieten care e mare fan al lui Rebreanu, dar nu reusesc sa-i inteleg pasiunea:))
    Ti-am pasat o leapsa la mine pe blog, sper sa-ti placa:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Am citit "Pădurea spânzuraţilor" de Rebreanu. Eram prin clasa a şaptea. Titlul a fost cel care mi-a atras atenţia :).
    Aşa e, chiar avem comori literare. Nici bibliografia şcolară nu e prea rea, doar cam plictisitoare :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu planuiesc sa citesc si "Padurea spanzuratilor", m-am rezumat doar la bibliografia scolara si imi pare rau...avem multe de descoperit si in "ograda noastra". :D

      Ștergere
  5. Și mie îmi place foarte mult stilul lui Rebreanu. Am avut de citit această carte pentru școală și chiar nu mă așteptam să fie atât de bună. Merită din plin nota 10. :) Într-adevăr e o mare diferență între Ion și Ciuleandra, acesta din urmă fiind un roman psihologic. Și Pădurea spânzuraților e de asemenea foarte bună. Ion mi s-a părut un roman foarte bine realizat, dar a fost ca un fel de palmă peste față. :|

    RăspundețiȘtergere
  6. ciuleandra n-am citit, dar ion mi-a placut mult mult de tot

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu l-aș pune pe Liviu Rebreanu pe locul unu in topul scriitorilor romani. Va recomand sa citiți Adam si Eva. Este o carte profunda care merita sa stea la loc de cinste pe raftul cărților citite.

    RăspundețiȘtergere
  8. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  9. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)