Dacă ploaia s-ar opri oamenii ar răsări

Azi iar a fost furtună, eu sunt puțin rea, și când văd că începe ploaia deschid geamul și privesc
Văd oameni fugind, țipând de spaima fulgerelor , de bucuria răcoroasă ce cade din cer.
Copii chiuie, părinții îi prind de mânuțe și îi trag după ei spre bloc
Se aud stropi mărunți și miroase a praf, de stele
Se lasă seara sau e noros?
Norii devin din ce în ce mai cenușii...
Se aud tunete,
Duruie, cum zic bunicii
Se văd fulgere
Cerul se colorează frumos,
O dâră albastră colorează norii
Intensitatea crește, la fel și tensiunea oamenilor
Se aud ferestre și uși trântite.
Strada se golește
Dar e plină de viață.
Apa e vie
Și bucură plantele.
Azi n-am fost rea,
Am zâmbit doar
Când i-am văzut fugind...
...țipând
Ploaia a ținut doar cât să-i trimită acasă.

Rain - Priscilla Ahn
   
P.S am ajuns în echipa blogului Gânduri rătăcite, unde voi publica alături de alţi tineri postări pe diferite teme. :)