Uite cine vorbește

De câteva săptămâni am observat că se dă cam mare, ştie şi ea un cuvinţel acolo în limba mea şi îl repetă de câte ori are chef ca să arate că-l ține minte.Ori asta, ori știe că e numele ei și e cam narcisistă. La fel e și cu oglinda, dar nici el nu e mai prejos.Acum de când o aude pe ea spunând parcă e și el mai receptiv și îngână și el două trei silabe.

Vă las mai jos dovada. Atâta știu și ei pentru moment,dar tot e ceva. 


P.S așa eram și eu când am îvățat să-mi scriu numele, înainte să merg la școală.L-am scris pe o tabliță în formă de elefant cu o cariocă, scriam ștergeam, scriam ștergeam, era mare lucru! :) Pentru mine cel puţin.