Rochia cea nouă-recenzie carte

Titul-Rochia cea nouă
Autor-Linda Grant
Editură-Leda
Romanul scris de Linda Grant e unul al experienței, un bildungsroman, care o urmărește pe naratoare.Aceasts e și personaj principal, urmărită fiind din copilărie până la maturitate. Romanul este scris pe două planuri, cel prezent în anii 2000, când Vivien Kovacs, personajul principal, o întâlnește pe mătușa ei Eunice.Al doilea plan este rememorarea vieții, pe care Vivien o face gradat din copilărie până la vârsta de douăzeci și cinci de ani. 
 Vivi a crescut într-o familie de emigranți maghiari în Marea Britanie, cei doi părinți Ervin și Bertha fiind foarte retrași și chiar anti-sociali. Țin secrete aceste detalii dar și altele despre trecutul lor față de fiica lor, în speranța de a o proteja.
 Într-o zi, pe când era doar o copilă, famila e vizitată de un străin însoțit de o femeie de culoare, Euncie și viitorul ei logodnic. Tatăl lui Vivien este nervos și violent cu cei doi, care într-un sfârșit pleacă  nemuțumiți.Câtțiva ani mai târziu, macinată de curiozitate, Vivien află că acel om era de fapt fratele mai mare al tatălui ei pe nume Sandor.  Familia dorea să o ferească de influențele unchiului ei deoarece acesta se ocupa cu treburi murdare, închiria apartamente jegoase refugiaților negri și femeilor dornice de distracții.
Tânăra, proaspăt absolventă a facultății de Litere, se căsătorește cu un tânăr englez, fiu de reverend, dar din nefericire el moare chiar în luna de miere.
  După o lungă perioadă de doliu, Vivien se confruntă și cu un avort, îndrumată  de mama ei.
 Într-o zi în parc Vivi se așează din întâmplare pe o bancă lângă un bătrân. Intră în vorbă, după care îl recunoaște ca fiind unchiul ei, Sandor. Fata va deveni dactilografa lui, ajutându-l pe acesta să-și scrie memoriile. De la el află despre trecutul pe care părinții i l-au ascuns, află că sunt evrei unguri care au fugit din țara natală de teama celui de al Doilea Război Mondial, din fericire părinții ei au fost mai norocoși decât Sandor, care ajunge pe frontruile de luptă și chiar sclav. 
  La împlinirea vârstei de douăzeci și cinci de ani, unchiul Sandor îi organizează nepoatei sale o petrecere fastuoasă la care vor fin invitați și părinții ei. Lucrurile nu ies așa cum ar fi vrut, se lasă cu ceartă și cu neînțelegeri între frați.
  Mai mult nu vă zic. Ar fi bine să o citiți și voi.
  Mie personal nu mi-a plăcut cine știe cât acestă carte, dar celor la care le place o carte misterioasă în care sunt spuse povești de viață sigur le va plăcea. Un lucru pe care l-am apreciat a fost construcția personajului principal, deși nu foarte detaliată fizic, trăsăturile psihice ale personajului sunt evidențiate din întâmplările prin care trece.

Comentarii

  1. Minunat blogul tau :x Te-am adaugat in blogroll ...o sa te urmaresc cu placere .

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc, Vioreld, acusica te pun si eu in blogroll! :D

    RăspundețiȘtergere

  3. Buna!
    si eu citit cartea si am gasit-o a fi reusita ca stil, si povestea in sine mi-a placut, ideea ca fiecare familie are o istorie a ei din care nu stii chiar tot. bine scrisa, prin flashbackurile in trecut, impletirea prezentului cu rememorarea trecutului ! mi-a placut asa de mult incat am scris o recenzie pe blogul meu si ma uitam acum cum au perceput-o si altii, tu fiind una dintre ei. te voi urmari cu placere, avand in vederea lista consistenta de lecturi. cu bine, Antoaneta

    RăspundețiȘtergere
  4. De cand voiams a o citesc...uhh +.+

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)